15. Înainte ca el să-și fi terminat rugăciunea, a ieșit cu vasul pe umăr Rebeca; ea era fiica lui Betuel, fiul Milcăi, soția lui Nahor, fratele lui Avraam.
16. Fata era foarte frumoasă; era fecioară și nici un bărbat n-o cunoscuse. Ea a coborât la izvor, și-a umplut vasul și apoi s-a întors.
17. Sclavul a alergat să o întâlnească și i-a zis: Te rog, dă-mi puțină apă din vasul tău.
18. Bea, domnul meu, a răspuns ea. Și a coborât repede vasul pe mână și i-a dat să bea.
19. După ce i-a dat de băut, ea a spus: Voi scoate apă și pentru cămilele tale, până vor termina de băut.
20. A golit repede vasul în adăpătoare, a alergat din nou la izvor ca să scoată apă și a scos apă pentru toate cămilele lui.
21. Bărbatul o privea fără să spună nimic, pentru ca să cunoască dacă Domnul i-a făcut reușită călătoria sau nu.
22. După ce cămilele au terminat de băut, bărbatul i-a dat fetei un inel de aur, cântărind o jumătate de șechel și două brățări de aur, cântărind zece șecheli.
23. Apoi a întrebat-o: A cui fiică ești? Spune-mi, te rog, este loc în locuința tatălui tău pentru noi, ca să înnoptăm acolo?
24. Sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care aceasta i l-a născut lui Nahor, a răspuns ea.
25. Avem paie și hrană din belșug, precum și loc de înnoptat, a continuat ea.
26. Atunci bărbatul s-a plecat, s-a închinat Domnului