Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Neemia 13 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O Mea Sesē na Fa‘atonuina e Neemia

1. O le aso lea na latou faitau ai i le tusi a Mose o fa‘alogo mai le nu‘u; ‘ona iloa ai lea ‘ua tusia ai, ‘aua ne‘i alu ane se Amonī po o se Moapī i le fa‘apotopotoga a le Atua e fa‘avavau;

2. auā na latou lē fa‘afetaia‘i i tagata o Isaraelu ma mea e ‘ai ma vai, a ‘ua latou fa‘a‘oloa ‘iā Palaamo na te fa‘afano ‘iā te i latou; a ‘ua fa‘aliliuina e lo tatou Atua le fa‘afano e fai ma fa‘amanuia.

3. ‘Ua fa‘alogo i latou i le tulafono, ‘ona latou vavae‘eseina lea o tagata ‘ese ‘iā Isaraelu.

O le Fa‘afouga ‘ua fai e Neemia

4. A o le‘i o‘o ia ona po sa fa‘auō ma Tovia o Eliasipa le ositaulaga, sa tofia e pule i le potu o le fale o lo tatou Atua;

5. na ia saunia fo‘i mo ia o le potu tele, na latou tu‘u ai anamua o taulaga i mea e ‘ai, o le pulu lipano, ma ipu, ma mea e sefulua‘i le saito, o uaina, ma le suāu‘u, na poloa‘iina e avatu i sa Levī; ma ē pepese, ma le ‘au leoleo faitoto‘a, ma taulaga i ositaulaga.

6. A o ia ona po uma na ‘ou lē i ai i Ierusalema; auā o le tausaga e tolugafulu ma le lua o Aretaseta le tupu o Papelonia na ‘ou alu atu ai i le tupu; ‘ua mavae fo‘i aso ‘ona ‘ou fa‘anoi atu ai lea i le tupu;

7. na ‘ou sau fo‘i i Ierusalema, ‘ona ‘ou iloa lea o le leaga na faia e Eliasipa ‘ona o Tovia, ‘ina ‘ua saunia mo ia se potu i lotoā o le fale o le Atua.

8. ‘Ona ‘ou matuā tigā lea, ma ‘ou lafo i fafo i le potu mea a fale uma a Tovia.

9. Na ‘ou fai atu fo‘i, ‘ona latou fa‘amamāina lea o potu; ‘ona ‘ou toe ‘aumai ai lea o ipu o le fale o le Atua, ma le taulaga i mea e ‘ai ma le pulu lipano.

10. Na ‘ou iloa fo‘i e le‘i ‘aumaia tufa‘aga a sa Levī; auā o sa Levī ma ē pepese na faia le galuega, ‘ua latou sōsōla ta‘ito‘atasi i lona fanua.

11. ‘Ona ‘ou finau atu lea i le ‘au faipule, ma fai atu, “Se a ‘ea le mea ‘ua tu‘ulafoa‘iina ai le fale o le Atua?” Na ‘ou fa‘apotopoto fo‘i ‘iā te i latou, ma tofia i latou i lo latou tofiga.

12. ‘Ona ‘aumai lea e Iuta uma o mea e sefulua‘i le saito ma le uaina ma le suāu‘u i fale e teu ai mea.

13. Na ‘ou tofia fo‘i nisi e tausi ai mea ‘ua fa‘aputu, o Selemia le ositaulaga, ma Satoka le tusi‘upu, ma Petaia o lo sa Levī; e aupito ane fo‘i ‘iā te i latou o Hanana le atali‘i o Sakuro, o le atali‘i ia o Matania; auā na ta‘ua i latou ‘ua fa‘amaoni; sa ‘iā te i latou fo‘i ‘ona tufatufa o mea i o latou uso.

14. Lo‘u Atua e, ‘ia e manatu mai ‘iā te a‘u ‘ona o lenei mea, ‘aua fo‘i ne‘i sōloi‘esea lo‘u alofa na faia e a‘u mo le fale o lo‘u Atua, ma ana sauniga.

‘Ua Toe Fa‘amalosia le Sapati

15. O ona po ia na ‘ou iloa ai i Iuta nisi ‘ua soli i soligāvine i le sapati, ma ‘aumai fusi saito, ma fa‘ae‘e avega i asini; ‘atoa ma uaina, ma vine, ma mati, ma avega ‘ese‘ese na latou ‘aumai ai i Ierusalema i le aso sapati; ‘ona ‘ou a‘oa‘i atu lea ‘iā te i latou i le aso na latou fa‘atau ai mea e ‘ai.

16. Sa nonofo ai fo‘i tagata o Turo, o ē na ‘aumaia i‘a, ma mea fa‘atau uma, ma fa‘atau atu ai i le sapati i le fānauga a Iuta i Ierusalema.

17. ‘Ona ‘ou finau atu lea i ali‘i o Iuta, ma ‘ou fai atu ‘iā te i latou, “Se a lenei mea leaga ‘ua ‘outou faia, ma soli ai le aso sapati?

18. E le‘i fa‘apea ‘ea ‘ona faia e o ‘outou tamā, ma ‘ua fa‘ao‘o mai ai e lo tatou Atua lenei leaga uma ‘iā te i tatou ma lenei ‘a‘ai a ‘ua ‘outou fa‘ateleina le to‘asā ‘iā Isaraelu, i lo ‘outou solia o le sapati.”

19. ‘Ua o‘o ‘ina mamalu le po faitoto‘a o Ierusalema, o lumana‘i le sapati, ‘ona ‘ou fai atu lea, ‘ia puipuia o faitoto‘a, na ‘ou fai atu fo‘i, ‘aua ne‘i tatalaina se‘ia mavae le sapati; na ‘ou tofia fo‘i nisi o a‘u ‘au‘auna i faitoto‘a, ‘ina ne‘i ‘aumai se avega i le aso sapati.

20. Sa momoe fo‘i i tuā pā o Ierusalema fa‘atasi pe fa‘alua o tagata fa‘atau ma ē fa‘atau ‘oloa ‘ese‘ese.

21. ‘Ona ‘ou a‘oa‘i atu lea ‘iā te i latou, ma ‘ou fai atu ‘iā te i latou, “Se a ‘ea le mea tou te momoe ai e latalata ane i le pā? a toe fa‘apea ‘ona faia e ‘outou, ‘ou te pupu‘e ‘iā te ‘outou.” Talu lea aso ‘ua latou lē ō mai i le sapati.

22. Na ‘ou fai atu fo‘i i sa Levī ‘ia latou fa‘amamā ‘iā te i latou, ma ‘ia latou ō mai e leoleo i faitoto‘a, ‘ia fa‘apa‘iaina le aso sapati.Lo‘u Atua e, ‘ia e manatu mai ‘iā te a‘u ‘ona o lenei mea fo‘i, ma e fa‘asao ‘iā te a‘u e tusa ma le tele o lou alofa.

23. O na ona po fo‘i na ‘ou iloa ai nisi o sa Iutā o ē na fai avā i fafine o Asetota, ma sa Amonī, ma sa Moapī;

24. ‘ua tautala fa‘aleogalua fo‘i a latou fānau i le gagana a Asetota, a ‘ua latou lē mafaia ‘ona tautala i le gagana a Iuta, ‘ae tusa ma le tautala a lea nu‘u ma lea nu‘u.

25. Na ‘ou finau fo‘i ma i latou, ma ‘ou fetu‘u ‘iā te i latou, ma ‘ou fasi nisi o i latou, ma ‘ou futi o latou lauulu, ma ‘ou fai atu; ‘ia tautō i latou i le Atua, ‘ua fa‘apea atu, “Tou te lē avatu o ‘outou afafine i o latou atali‘i, e lē fai avā fo‘i o ‘outou atali‘i, po o ‘outou lava i o latou afafine.

26. Na ‘ou fai atu: Na lē agasala ‘ea Solomona le tupu o Isaraelu i na mea? ‘Ua leai fo‘i se tupu i nu‘u e tele e pei o ia, o lē sa alofaina e lona Atua, sa tofia fo‘i o ia e le Atua e fai ma tupu ‘iā Isaraelu uma; a ‘ua fa‘atupu ‘iā te ia lava le agasala e fafine ‘ese.

27. O lenei, pe matou te fa‘alogo ‘ea ‘iā te ‘outou o faia lenei mea leaga tele uma, e agasala i lo tatou Atua i le fai avā i fafine ‘ese?”

28. O le tasi atali‘i o Ioata, le atali‘i o Eliasipa le ositaulaga sili, sa fai avā ia i le afafine o Sanepalata le Horono; na ‘ou tuli‘eseina o ia ‘iā te a‘u.

29. Lo‘u Atua e, ‘ia e manatua i latou, auā ‘ua fa‘aleagaina e i latou le faiva o ositaulaga, ma le feagaiga o le faiva o ositaulaga ma sa Levī.

30. ‘Ua ‘ou fa‘amāina ‘iā te i latou ‘ia te‘a ma tagata ‘ese uma, ma ‘ou tofia vasega o ositaulaga ma sa Levī, ta‘itasi ma lana galuega;

31. mo le taulaga fo‘i i fafie i ona po ‘ua tofia, ma mea fa‘apolopoloina.Lo‘u Atua e, ‘ia e manatu mai ‘iā te a‘u, ‘ia ‘ou manuia ai.#