Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Eseta 9:12-30 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

12. ‘Ona fai atu lea o le tupu i le masiofo o Eseta, “‘Ua fasiotia, ma fa‘aumatia e sa Iutā i Susana le maota o tagata e lima selau, ‘atoa ma atali‘i o Hamanu e to‘asefulu; se a se mea ‘ua latou faia i isi itū mālō uma o le tupu? O lenei, se a se mea ‘e te toe ole mai ai? O avatua ‘iā te oe; se a fo‘i se mea ‘e te toe fa‘atoga mai i ai? e faia lava.”

13. ‘Ona tali mai lea o Eseta, “‘Āfai e lelei i le tupu, ‘ia tu‘uina fo‘i taeao i sa Iutā o ē i Susana ‘ona ia faia e pei o le tulafono i le asō, ma ‘ia latou fa‘atautauina i le la‘au atali‘i o Hamanu o to‘atinoagafulu.”

14. ‘Ona fai atu lea o le tupu, ‘ia faia fa‘apea. ‘Ona tala‘iina lea o le tulafono i Susana. ‘Ona fa‘atautauina lea e i latou atali‘i o Hamanu e to‘atinoagafulu.

15. ‘Ua potopoto fo‘i sa Iutā ē na i Susana i le aso e sefulu ma le fa o le masina o Atara, ‘ona latou fasiotia lea i Susana o tagata e tolu selau; ‘ae le‘i vetea e i latou le ‘oloa.

16. O sa Iutā uma fo‘i ē na i ai i itū mālō o le tupu, na potopoto i latou e tete‘e atu ia ola ai i latou, ‘ona mapu ai lea o i latou i ē na ita ‘iā te i latou; na latou fasiotia fo‘i ē na ‘ino‘ino ‘iā te i latou o fitu sefulu o afe ma afe e lima; ‘ae le‘i vetea e i latou le ‘oloa,

17. o le aso e sefulu ma le tolu o le masina o Atara na fasia ai; ‘ona mapu ai lea o i latou i lona aso e sefulu ma le fa ma fai ai lenā ma aso e fai ai le tausamiga ma ‘oli‘oli ai.

18. O lona aso e sefulu ma le tolu, ma lona aso e sefulu ma le fa na potopoto ai sa Iutā ē na i Susana; ‘ona mapu ai lea o i latou i lona aso e sefulu ma le lima ma ‘ua fai lenā ma aso e fai ai le tausamiga, ma ‘oli‘oli ai.

19. O le mea lea na fai ai e sa Iutā sa i faoa ‘a‘ai, o ē na nonofo i ‘a‘ai e lē nofo ‘olo, o le aso e sefulu ma le fa o le masina o Atara ma aso lelei e ‘oli‘oli ai ma fai ai le tausamiga ma fe‘avea‘i ai tufa‘aga.

20. Na tusia fo‘i e Moretekai o ia mea, na ia avatua fo‘i tusi i sa Iutā uma ē na i ai i itū mālō uma o le tupu o Asueru, o ē na latalata mai ‘atoa ma ē mamao atu,

21. e fa‘amau ai ‘iā te i latou, ‘ona ia faia le aso e sefulu ma le fa o le masina o Atara, ma lona aso e sefulu ma le lima i tausaga uma,

22. auā o aso ia na mapu ai sa Iutā i ē na ita ‘iā te i latou, o le masina fo‘i na liliuina ai mo i latou o le fa‘anoanoa i le ‘oli‘oli ma le fa‘avauvau i le aso lelei. ‘Ona ia faia ia aso ma aso e fai ai le tausamiga ma ‘oli‘oli ai ma fe‘avea‘i ai tufa‘aga ma mea alofa i ē matitiva.

23. ‘Ona talia lea e sa Iutā e fai ma tu o mea na latou amata ‘ona faia ma mea na tusi atu ai e Moretekai ‘iā te i latou;

24. auā o Hamanu le atali‘i o Hametatu o lo sa Akakō, o lē na fa‘asauā i sa Iutā uma, na ia manatu i sa Iutā ‘ona ‘ia fano i latou. Na ia fai fo‘i le Puro, “o le vili lea,” ‘ina ‘ia fa‘aumatia i latou ma ia fano i latou.

25. A ‘ua alu atu Eseta i le tupu, ‘ona poloa‘i atu ai lea e ia i lana tusi ‘ia toe fo‘i atu i lona lava ulu lana manatu leaga na ia manatu ai i sa Iutā, ma ia fa‘atautauina o ia ma ona atali‘i i le la‘au.

26. O le mea lea na ta‘ua ai o ia aso o Puro, i le igoa o le Puro. O mea uma fo‘i o le tusi ma mea na latou va‘ava‘aia i lenei mea, ma mea na o‘o ‘iā te i latou,

27. na fa‘amauina ai e sa Iutā ma talia ai mo i latou ma a latou fānau, ma ē ‘ua fa‘atasia ma i latou, ‘ia lē toe mavae ‘ona faia o ia lava aso e lua e tusa ma a latou tusi, i ona lava po, i tausaga uma;

28. ma ‘ia manatua ma faia o ia lava aso i tupulaga uma, i lea ‘āiga ma lea ‘āiga, i lea itū mālō ma lea itū mālō, i lea ‘a‘ai ma lea ‘a‘ai; ‘aua fo‘i le toe mavae i sa Iutā o ia lava aso o Puro, ma ‘ia lē tu‘ua le fa‘amanatunatu i ai i la latou fānau.

29. O le masiofo o Eseta, le afafine o Aviaila, ma Moretekai o lo sa Iutā, na la tusi atu ma le pule lava se fa‘amauina ai lenei lua o tusi i Puro.

30. ‘Ua ia avatua fo‘i tusi i sa Iutā uma i itū mālō e tasi le selau e lua sefulu ma le fitu o le mālō o Asueru, o ‘upu alofa ma le fa‘amaoni,

Faitau le mataupu e atoatoa Eseta 9