Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Eseta 8 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

‘Ua Fa‘asilisiliina Moretekai

1. O lenā lava aso na foa‘iina atu ai e le tupu o Asueru mo le masiofo o Eseta, le fale o Hamanu o lē na ita i sa Iutā. ‘Ua alu atu fo‘i Moretekai i luma o le tupu, auā ‘ua ta‘u atu e Eseta la te ‘āiga.

2. ‘Ona tō ‘ese ai lea e le tupu o lana mama ‘ua ia ‘ave‘eseina ia Hamanu, ma na tu‘uina atu ai ‘iā Moretekai. ‘Ua tofia fo‘i Moretekai e Eseta e pule i le fale o Hamanu.

3. ‘Ona toe tautala atu lea o Eseta i le tupu, ‘ua ia fa‘apa‘ū fo‘i i luma o ona vae ma tagi, ma ‘ai‘oi ‘iā te ia, ‘ia fa‘aliliu‘eseina e ia le leaga a Hamanu o lo sa Akakō, ma lana manatu na ia manatu ai i sa Iutā.

4. ‘Ona fa‘aloaloa mai lea e le tupu o le to‘oto‘o auro ‘iā Eseta. ‘Ona tula‘i ai lea o Eseta ma tu atu i luma o le tupu,

5. ‘ona ia fai atu lea, “‘Āfai e lelei i le tupu, ‘āfai fo‘i ‘ua alofaina a‘u e ia, ma ‘ua tonu lenei mea i le finagalo o le tupu, ma ‘ua fiafia o ia ‘iā te a‘u, ‘ia tusia ‘ina ‘ia liliu‘eseina tusi o le manatu a Hamanu le atali‘i o Hametatu, o lo sa Akakō, o lē na tusi atu ‘ina ‘ia fano sa Iutā, o ē o i ai i itū mālō uma o le tupu;

6. auā ‘ou te mafaia fa‘apefea ‘ona ‘ou va‘ai atu i le leaga o le a o‘o i lo‘u nu‘u? ‘ou te mafaia fa‘apefea ‘ona ‘ou va‘ai atu i le fanoga o lo‘u ‘āiga?”

7. ‘Ona fai mai lea o le tupu o Asueru i le masiofo o Eseta, ma Moretekai o lo sa Iutā, “Fa‘auta, ‘ua ‘ou tu‘uina atu ‘iā Eseta le fale o Hamanu, ‘ua latou fa‘atautau fo‘i ‘iā te ia i le la‘au, auā ‘ua na fa‘ao‘o lona lima i sa Iutā.

8. ‘Inā tusi fo‘i ‘ia ‘oulua ‘ona o sa Iutā, faitalia ‘oulua se mea e tusi i le igoa o le tupu, ma ‘ia fa‘amaufa‘ailogaina i le mama a le tupu; auā o le tusi ‘ua tusia i le igoa o le tupu, ma fa‘amaufa‘ailogaina i le mama a le tupu e lē mafai ona liliu‘eseina.”

9. ‘Ona vala‘auina lea o ē tusi‘upu a le tupu i lenā lava itū aso i le tolu o masina, o le masina lea o Sevana, i lona aso e lua sefulu ma le tolu; ‘ona tusia lea o mea uma e pei ‘ona fai atu ai o Moretekai e avatu i sa Iutā ma ali‘i sili ma ē pule i nu‘u ma ali‘i e pule i itū mālō e gata mai i Initia e o‘o atu i Aitiope, o itū mālō e tasi le selau ma le lua sefulu ma le fitu; na tusi atu i lea itū mālō ma lea itū mālō e tusa ma a latou tusilima, ma lea nu‘u ma lea nu‘u e tusa ma a latou gagana, o sa Iutā fo‘i e tusa ma la latou tusilima ma la latou gagana.

10. ‘Ua ia tusi atu fo‘i i le igoa o le tupu o Asueru, ma fa‘amaufa‘ailogaina ai i le mama a le tupu; ‘ona molia atu lea o ia tusi ē ‘ua tele vavave ē na ti‘eti‘e i solofanua, o ē na ti‘eti‘e i manu tele vavave, ma falata, o tama ia a solofanua fafine.

11. Auā ‘ua tu‘uina atu e le tupu i sa Iutā o ē ‘ua i lea ‘a‘ai ma lea ‘a‘ai, ‘ia latou potopoto, ma tete‘e atu ia ola ai i latou; ‘ia fa‘aumatia, ‘ia fasiotia, ma fano o tau uma a le nu‘u ma le itū mālō o ē fa‘asauā mai ‘iā te i latou, o tamaiti ‘atoa ma fafine, ma ‘ia vetea a latou mea,

12. i le aso e tasi ‘ia fai ai i itū mālō uma o le tupu o Asueru, o le aso e tasi le sefulu ma le tolu o le masina e sefulu ma le lua o le masina lea o Atara.

O Tulafono a le Tupu e puipuia ai Tagata Iutaia

13. O le ata lenei o lea tusi: O le tupu mamalu o Asueru o lo‘o ofo alofa atu i faipule sili o itūmālō e selau lua sefulu ma le fitu pau mai Initia pau mai Aitiope, e fa‘apea fo‘i i latou ‘ua fa‘amaoni i lo matou mālō. E amio fa‘asausili ni isi e to‘atele pe a latou maua se mamalu tele mai tagata e so‘ona agalelei atu ‘iā te i latou.

14. E lē gata ‘ona latou fia fa‘asaunoa i tagata o lo matou mālō, ‘ae peita‘i ‘ua latou taupulepule i le ola o ē agalelei ‘iā te i latou e peiseaī ‘ua lē lava le manuia ‘ua o‘o mai ‘iā te i latou.

15. ‘Ua latou titina le loto fa‘afetai i loto o tagata, ‘ae lē gata i lea, ‘ua sipa fo‘i i latou ‘ona o vi‘iga a e amio leaga, ‘ona latou tāofi ifo ai lea o le a latou ‘alo ‘ese i le fa‘amasinoga tonu a le Atua, lē ‘ua ‘ino‘ino i le leaga, ‘ua silafia fo‘i e ia o mea uma lava.

16. E fa‘afia ma fa‘afia ‘ona o‘o i ē pule ‘ona latou ‘auai i le fa‘amasa‘a fua o le toto o tagata e le sala, ma isi amioga leaga tele, ‘ona ‘ua tōsina i latou i le mau‘upu o a latou uō na latou tofia e tausi i mea a le mālō.

17. O togafiti leaga a nei tagata amio fa‘api‘opi‘o ‘ua ala ai ‘ona fa‘asesēina le loto lelei o faipule sili o nu‘u.

18. E lē aogā ‘ona fa‘amanatu atu tala i mea leaga na tutupu anamua ‘ona o le fa‘ama‘i pipisi o faipule fa‘api‘opi‘o, ‘ae silasila i mea leaga i nei ona po.

19. o le a matou va‘ava‘ai lelei mo le lumana‘i ‘ina ‘ia filemū ma maninoa le mālō mo tagata uma,

20. e ala mai i le fesuisuia‘iga o a matou faiga ma le fa‘amasinoina e tusa ma le mafaufau sa‘o o mea ‘ua molia i o matou luma.

21. Auā na malotia i matou e Hamanu, le atali‘i o Hametata (o le tagata Maketonia, o le tagata ‘ese lava ia e leai sona toto Peresia, ‘ua lē loto lelei fo‘i o ia pei o i matou)

22. ‘ua agaleleiina fa‘au o ia e i matou e pei ‘ona matou loto lelei atu i nu‘u uma, ‘ua o‘o fo‘i ‘ina ta‘ua o ia o lo matou tamā ma sa to‘ele le ifo ‘iā te ia o tagata uma auā e pito ane lona tulaga i le nofoāli‘i o le tupu.

23. ‘Ae peita‘i ‘ua lē mafai ‘ona ia tāofiofi lona fia sili, ‘ua fia faoa e ia lo matou mālō ma lo matou ola.

24. O lona poto i fai togafiti uiga ‘ese ma lona taufa‘asesē ‘ua ia tagi mai ai ‘ina ‘ia oti Moretekai, lo matou fa‘aola ma le tagata na agalelei mai pea ‘iā te i matou, e fa‘apea ma Eseta lo matou soa le mata‘uleagaina, ‘atoa fo‘i ma lo la nu‘u uma lava.

25. ‘Ua fa‘apea ifo o ia o le ala lea o le a mafai ai ‘ona ia fa‘avaivai i matou ma ‘ave le mālō Peresia i tagata Maketonia.

26. A o nei tagata Iutaia ‘ua tu‘uina i le fanoga e lea tagata amio leaga sautuatolu, ‘ua matou maua i latou e lē o ni tagata fai amio leaga a o tagata tausi i tulafono matuā lelei lava,

27. o atali‘i fo‘i i latou o le Silisili‘ese, le Atua soifua e ona le malosi uma lava, o le ‘ua na matuā fa‘amanuiaina le mālō mo o matou tamā, mo i matou fo‘i.

28. ‘Aua la ne‘i ‘outou ‘amana‘ia o tusi na ‘auina atu e Hamanu, le atali‘i o Hametata, auā o lē na faia ia mea ‘ua uma ‘ona sisi i le faitoto‘a o Susana, o ia ‘atoa ma lona ‘āiga uma. Auā o le Atua, le pule aoao i mea uma, na fa‘asala loa ‘iā te ia i le fa‘asalaga ‘ua tatau mo ia.

29. O lenei, ‘ia ‘outou fa‘apipi‘i se ata o lenei tusi i mea uma e potopoto ai tagata, ‘ia tu‘u i tagata Iutaia ‘ia tausi e i latou ‘iā latou lava tulafono i luma o tagata uma, ma ‘ia fesoasoani atu ‘iā te i latou ‘ina ‘ia puipuia o i latou e i latou i le aso na ‘atofaina ai lo latou fanoga, o le aso sefulu ma le tolu lea o lona sefulu ma le lua o masina, o Atara lea, pe a osofa‘i mai ai tagata ‘iā te i latou.

30. Auā o le Atua, le pule aoao i mea uma, ‘ua na liua le aso o le fanoga ma aso fiafia mo lona nu‘u filifilia.

31. A o ‘outou tagata Iutaia, ‘ia ‘outou tausia ma le ‘oli‘oli lenā aso i o ‘outou aso tetele fa‘amanatu, ‘ina ‘ia ‘avea ai i aso nei ma aso lumana‘i fo‘i ma fa‘amanatuga o le fa‘aolataga mo ‘outou ma tagata Peresia ‘ua loto lelei, a o le fa‘amanatuga o le fa‘afanoga mo ‘outou fili.

32. O ‘a‘ai ma nu‘u uma lava e lē usita‘i i latou i nei fa‘atonuga, o le a matuā fa‘atafunaina ia i le pelu ma le afi, e lē toe mafai ‘ona ‘ainā e tagata, e ‘inosia fo‘i e manu fe‘ai ma manu felelei.

33. ‘Ua fa‘ailoa i nu‘u uma le tusi na tusia e avatua e fai ma tulafono i itū mālō uma, ‘ina ‘ia saunia sa Iutā i lenā aso e taui ma sui i ē ‘ua ita ‘iā te i latou.

34. ‘Ua ō atu ē ‘ua tele vavave ē na ti‘eti‘e i manu tele vavave, ma falata, ‘ua fa‘ata‘aliseina ma fa‘avaveina i le poloa‘iga a le tupu. Na avatua fo‘i tulafono a‘i Susana le maota.

35. ‘Ona alu atu lea o Moretekai nai luma o le tupu ‘ua ‘ofu i ‘ofu o tupu, o le ‘ie uli ma le ‘ie lino sinasina, ma le pale auro tele, ma le ‘ofu talaloa o le ‘ie vavae ma le pauli. ‘Ua ‘alalaga fiafia fo‘i ma ‘oli‘oli le ‘a‘ai o Susana.

36. Na i ai fo‘i i sa Iutā po le malamalama, ma le ‘oli‘oli ma le fiafia, ma le mamalu.

37. O mea fo‘i na o‘o i ai le poloa‘iga a le tupu ma lana tulafono, i itū mālō uma ma ‘a‘ai uma, ‘ua tupu ai le ‘oli‘oli ma le fiafia i sa Iutā, ‘ua fai fo‘i le tausamiga ma le aso lelei. E to‘atele fo‘i tagata o le nu‘u ‘ua fai ma tagata o sa Iutā; auā ‘ua matata‘u i latou i sa Iutā.