Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Eseta 3 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O le Fa‘asiliina o Hamanu ma lona Fa‘asauā ‘iā Moretekai ma sa Iutā Uma

1. ‘Ua mavae ia mea, ‘ona fa‘asili lea e le tupu o Asueru ‘iā Hamanu le atali‘i o Hametatu o lo sa Akakō ma na fa‘aeaina o ia ma fa‘asili lona nofoa i ali‘i uma ‘ua fa‘atasi ma ia.

2. ‘Ona punou lea ma ifo atu ‘iā Hamanu o ‘au‘auna uma a le tupu, o ē na i ai i le faitoto‘a o le tupu; auā na fa‘apea ‘ona poloa‘i atu e le tupu ‘ia faia ‘iā te ia; ‘ae le‘i punou Moretekai, e le‘i ifo fo‘i.

3. ‘Ona fai atu lea o ‘au‘auna a le tupu, ē na i ai i le faitoto‘a o le tupu, ‘iā Moretekai, “Se a le mea ‘ua e soli ai le poloa‘iga a le tupu?”

4. ‘Ua latou fai atu ‘iā te ia i lea aso ma lea aso, ‘ae le‘i fa‘alogo o ia ‘iā te i latou; ‘ona latou ta‘u atu ai lea ‘iā Hamanu, ‘ia latou iloa pe tu le mea a Moretekai; auā ‘ua ia fa‘ailoa atu ‘iā te i latou, o ia o lo sa Iutā.

5. ‘Ua iloa e Hamanu ‘ua lē punou Moretekai, ‘ua lē ifo fo‘i ‘iā te ia; ‘ona matuā ita ai lea o Hamanu.

6. Na ‘ino‘ino o ia e fa‘ao‘o lona lima ‘iā Moretekai tau o ia; auā ‘ua latou fa‘ailoa atu ‘iā te ia le nu‘u o Moretekai; lona mana‘o lea o Hamanu e fa‘aumatia sa Iutā uma lava, le nu‘u o Moretekai, ē na i ai i le mālō uma o Asueru.

7. O le masina muamua, o le masina lea o Nisani, o le sefulu ma le lua o tausaga o le tupu o Asueru, na fai ai le “Puro,” o le vili lea, i luma o Hamanu i lea aso ma lea aso, i lea masina fo‘i ma lea masina, e o‘o i le masina e sefulu ma le lua, o le masina lea o Atara.

8. ‘Ona fai atu lea o Hamanu i le tupu o Asueru, “O lo‘o i ai le tasi nu‘u ‘ua ta‘ape‘ape ma nonofo solo fa‘atasi ma tagata o itū mālō uma o lou mālō. E ‘ese fo‘i a latou tulafono i tulafono a nu‘u uma, ma ‘ua latou lē usiusita‘i i tulafono a oe le tupu; o le mea lea, e lē tatau ai i lau afio ‘ona tu‘u pea ‘iā te i latou.

9. ‘Āfai e lelei ‘iā te oe le tupu ‘ia tusia ia fano i latou, ‘ou te fuaina atu ai taleni ario e sefulu afe i lima o ē faia lenei mea, ‘ina ‘ia latou avatu ai i mea e teu ai ‘oloa a le tupu.”

10. ‘Ona tō ‘ese ai lea e le tupu o lana mama i lona lima, ma avatu ai ‘iā Hamanu le atali‘i o Hametatu o lo sa Akakō, o lē fa‘asauā i sa Iutā.

11. ‘Ua fai atu fo‘i le tupu ‘iā Hamanu, “‘Ua avatua ‘iā te oe le ario ‘atoa ma lenā nu‘u, ‘ina i‘a ē faia i ai le mea e lelei ‘iā te oe.”

12. ‘Ona vala‘auina lea o ē tusi‘upu a le tupu i le aso e tasi le sefulu ma le tolu o le masina muamua, ‘ona tusia ai lea o mea uma ‘ua fai atu ai Hamanu e avatu i ali‘i sili ‘ua i le tupu ma ē pule, o ē na pule i lea itū mālō ma lea itū mālō, o ali‘i fo‘i o lea nu‘u ma lea nu‘u, e fa‘atatau ma le tusilima a lea itū mālō ma lea itū mālō, e tusa fo‘i ma le gagana a lea nu‘u ma lea nu‘u; na tusia i le igoa o le tupu o Asueru, na fa‘amaufa‘ailogaina fo‘i i le mama a le tupu.

13. ‘Ona molia lea o tusi i ē ‘ua tele vavave i itūmālō uma o le tupu, ‘ina ‘ia fa‘aumatia ma ‘ia fasiotia ma ‘ia fano sa Iutā uma, o taulele‘a ‘atoa ma toeaina, o tamaiti ‘atoa ma fafine i le aso e tasi, o le sefulu ma le tolu lea o aso o le sefulu ma le lua o masina, o le masina lea a Atara ma a latou mea ‘ia vetea.

O le Tusi a le Tupu o Asueru

14. O le ata lenei o lea tusi: ‘Ua fa‘apenei ona tusitusi atu e le tupu mamalu o Asueru i faipule sili o itūmālō e selau lua sefulu ma le fitu, pau mai Initia pau mai Aitiope, e fa‘apea ma pule i lalo o la latou pule‘aga:

15. ‘Ona o le mālō ‘ua maua e a‘u i nu‘u e tele ‘atoa ma le mālō i le lalolagi aoao, ‘ua tonu i lo‘u nei loto ‘ou te lē faia le mālō ma le fa‘amaualuga ‘ae peita‘i ‘ou te pule lava i ai ma le fuafua tatau ma le agamālie; o lea fo‘i ‘ou te fia fa‘amautū ai se olaga manuia mo ‘ou tagata ma toe fa‘atūina le filemū tumau ‘ua mana‘omia e tagata uma ‘ina ‘ia lelei ai lo‘u mālō ma ‘ia sa‘oloto ona tagata uma e feoa‘i i totonu o ona tuā‘oi.

16. ‘Ua ‘ou fesiligia la‘u ‘au fono pe fa‘ataunu‘u fa‘apefea lea fa‘amoemoe.‘Ona tali mai ai lea o Hamanu, o se tagata ‘ua sili le mafaufau ma le loto lelei ma le fa‘amaoni, ‘ua tulua fo‘i o ia i le mālō,

17. ‘ua ia fa‘ailoa mai: ‘Ua salalau solo i nu‘u uma o le lalolagi le tasi nu‘u loto leaga ‘ua lē talafeagai a latou tulafono ma tulafono a isi nu‘u uma, ‘ua lē ‘amana‘ia fo‘i e i latou o poloa‘iga a le tupu, o le mea lava lea ‘ua lē mafai ai ‘ona taunu‘u le nofo lelei o tagata o le mālō e tusa ma lo‘u mana‘o fa‘amaoni.”

18. ‘Ua matou iloa, ‘ona pau lea o le nu‘u e fa‘atu‘i‘ese i isi nu‘u ma tausi pea ‘iā latou aganu‘u ‘ese ma a latou tulafono ‘ese, ma le loto leaga i lo tatou mālō ma le fai mea leaga uma ‘ina ne‘i mautū lo tatou mālō.

19. O lea ‘ua matou poloa‘i atu ai ‘ia fa‘aumatia o tagata uma ia ‘ua ta‘ua i le tusi a Hamanu, le ‘ua pule i mea uma ma ‘ua pei o se tasi tamā ‘iā te i matou, ‘ia matuā fa‘aumatia lava o i latou na, ‘atoa ma a latou avā ma a latou fānau, i le pelu a o latou fili, ‘aua lava ne‘i alofa i ai pe fa‘apelepele i so latou. E fa‘ataunu‘u lea poloa‘iga i le aso sefulu ma le fa o le masina o Atara i le tausaga lava lenei,

20. ‘ina ‘ia lafotūina ai i seoli, i le aso e tasi, o ia tagata sa fa‘atu‘i‘ese ma o lo‘o latou fa‘atu‘i‘ese pea i lo tatou mālō, ‘ona mautū ai lea le filemū ma le manuia o lo tatou mālō.

21. O le ata o le tusi e avatua e fai ma tulafono i lea itū mālō ma lea itū mālō uma, ‘ua fa‘ailoa atu ai i nu‘u uma ‘ina ‘ia saunia i latou i lea aso.

22. Na ō atu ē ‘ua tele vavave o fa‘ata‘aliseina i le poloa‘iga a le tupu; na avatua fo‘i le tulafono ai Susana le maota. ‘Ona la nonofo lea o le tupu ma Hamanu, ‘ua la feinu; a ‘ua atuatuvale le ‘a‘ai o Susana.#