Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

O Galuega 23 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O le Fa‘amasinoga o Paulo

1. ‘Ona matuā va‘ai lea o Paulo i le fono, ‘ua fa‘apea atu, “Le ‘au uso e, ‘ua ‘ou matuā faia la‘u amio i luma o le Atua ma le loto fuatia ifo e lelei, ‘ua o‘o mai lava i le aso nei.”

2. ‘Ona fai mai lea o le ositaulaga sili o Anania i ē ‘ua tutū ane, ‘ia po atu i lona gutu.

3. ‘Ona fai atu lea o Paulo ‘iā te ia, “O oe na le pā fa‘asinasinaina; o le a po atu le Atua ‘iā te oe; ‘e te nofo ‘ea e fa‘amasino mai ‘iā te a‘u e tusa ma le tulafono, a ‘ua e soli tulafono i lou fai ane ‘ia po mai ‘iā te a‘u?”

4. A ‘ua fai mai ē ‘ua tutū ane, “‘Ua e fāifai ‘ea i le ositaulaga sili a le Atua?”

5. ‘Ona fai atu lea o Paulo, “Le ‘au uso e, ‘ou te le‘i iloa o ia o le ositaulaga sili; auā ‘ua tusia, ‘‘Aua ‘e te ‘upu leaga i le ali‘i o lou nu‘u.’”

6. ‘Ua iloa fo‘i e Paulo o satukaio nisi o i latou, a o faresaio nisi, ‘ona ‘alaga lea o ia i le fono, “Sema e, le ‘au uso e, o a‘u nei o le faresaio, o le atali‘i o le faresaio; o le fa‘amoemoe i le toetū mai o ē ‘ua oti ‘ua fa‘amasinoina ai a‘u.”

7. ‘Ua fai atu o ia lenā ‘upu, ‘ona tupu ai lea o le fefinaua‘i i le ‘au faresaio ma le ‘au satukaio; ‘ona vaeluaina lea o le fa‘apotopotoga.

8. Auā e fa‘apea le ‘au satukaio, e leai se toetū mai, e leai fo‘i se agelu, po o se agaga; a ‘ua tāofi a le ‘au faresaio ia mea uma e lua.

9. ‘Ua tupu fo‘i le pisapisaō tele; ‘ona tutū i luga lea o le ‘au tusi‘upu o le vaega o le ‘au faresaio, ‘ua matuā finafinau atu, ‘ua fa‘apea atu, “Matou te lē iloa se leaga i lenei tagata; ‘ae ‘āfai ‘ua tautala mai se agaga, po o se agelu ‘iā te ia, pe fa‘apefea la?”

10. ‘Ua tele lava le fefinaua‘i, ‘ua fefe fo‘i le ali‘i a pule i ‘au ne‘i fesaeia‘iina Paulo e i latou, ‘ua fai atu o ia i le ‘au tau ē ō ifo, ma toso mai ‘iā te ia nai ‘iā i latou, ma ta‘ita‘i mai i le ‘olo.

11. ‘Ua o‘o i le po, ‘ona tu mai ai lea o le Ali‘i ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “Paulo e, ‘inā fa‘alototele ia oe; auā e pei ‘ona e molitino i mea ‘iā te a‘u i Ierusalema, e tusa fo‘i ‘ona fa‘apea ‘ona e molimau i Roma.”

O le Taupulepulega ‘ia Fasiotia o Paulo

12. ‘Ua ao, ‘ona ‘au fa‘atasi lea o isi Iutaia ‘ua tu‘ufeaugani i latou, ‘ua fa‘apea, latou te lē ‘a‘ai pe feinu se‘ia latou fasioti ‘iā Paulo.

13. ‘Ua to‘afagafulu ma ‘ona tupu o i latou na ‘au fa‘atasi i lenei augani.

14. ‘Ua ō atu i latou i ositaulaga sili ma toeaina, ‘ua fai atu, “‘Ua tu‘ufeaugani i matou i le anatema, matou te lē ‘a‘ai lava i sina mea se‘ia matou fasioti ‘iā Paulo.

15. O lenei, ‘ia fa‘ailoa atu e ‘outou ‘atoa ma le fono i le ali‘i e pule i ‘au, ‘ina ‘ia ta‘ita‘i ifo o ia ‘iā te ‘outou, peiseaī a ‘outou matuā su‘esu‘e i mea ‘iā te ia; a o i matou, ‘ua sauniuni i matou e fasioti ‘iā te ia, a o le‘i latalata o ia.”

16. ‘Ua lagona e le tama a le tuafafine o Paulo le taupulepulega, ‘ona alu atu lea o ia, ‘ua ulufale i le ‘olo, ma tau atu ‘iā Paulo.

17. ‘Ona vala‘au lea o Paulo i le ta‘ita‘i o to‘aselau, ‘ua fai atu i ai, “Ta‘ita‘i atu ia lenei taule‘ale‘a i le ali‘i e pule i ‘au; auā ‘ua ‘iā te ia se mea e ta‘u atu ‘iā te ia.”

18. ‘Ona ‘ave lea e le ta‘ita‘i o le to‘aselau le taule‘ale‘a, ‘ua ta‘ita‘i atu i le ali‘i e pule i ‘au, ‘ua fa‘apea atu, “Na vala‘au mai ‘iā te a‘u e Paulo lē ‘ua fusifusia, ‘ua ‘ai‘oi mai ‘ou te ta‘ita‘i mai lenei taule‘ale‘a ‘iā te oe, ‘ua ‘iā te ia se mea e fai atu ‘iā te oe.”

19. ‘Ona tago lea o le ali‘i e pule i ‘au i lona lima, ‘ua ō ane na o i lā‘ua, ma fesili atu, “Se a sau mea e ta‘u mai ‘iā te a‘u?”

20. ‘Ua fai mai o ia, “‘Ua ‘au fa‘atasi tagata Iutaia e fa‘atoga atu ‘iā te oe ‘ina ‘ia e ta‘ita‘i ifo taeao ‘iā Paulo i le fono, peiseaī e latou matuā su‘esu‘e se tasi mea ‘iā te ia.

21. ‘Ae ‘aua ‘e te usiusita‘i atu ‘iā te i latou; auā o lo‘o lamalama mai ‘iā te ia o latou tagata e to‘afagafulu ma ‘ona tupu, ‘ua tu‘ufeaugani i latou, latou te lē ‘a‘ai pe feinu se‘ia uma ‘ona latou fasioti ‘iā te ia; ‘ua sauniuni nei fo‘i i latou, ma ‘ua fa‘atalitali mai i sau fetalaiga.”

22. ‘Ona tu‘u atu lea e le ali‘i e pule i ‘au i le taule‘ale‘a, ‘ua fai atu ‘iā te ia, “Sōia ‘e te fai atu i se tagata lava ‘ua e fa‘ailoa mai nei mea ‘iā te a‘u.”

O le ‘Auina o Paulo i le Kovana o Filiki

23. ‘Ua vala‘au atu fo‘i o ia i ni ta‘ita‘i o to‘aselau e to‘alua, ‘ua fai atu, “‘Inā sauni ia le ‘au tau e to‘alua selau, e ō i Kaisareia, ma ē ti‘eti‘e i solofanua e to‘afitugafulu, ma ē fai tao e to‘alua selau, i le itūlā e iva i le po.

24. ‘Ia sauni fo‘i manu ia latou fa‘ati‘eti‘e ai ‘iā Paulo, ma avatu ‘iā te ia ‘ia saogalemū atu i le ali‘i o Filiki.”

25. ‘Ua ia tusi le tusi, ‘ua fa‘apea le ‘upu ‘ua tusia:

26. “O a‘u o Kalaotio Lusia, o lo‘o ‘ou alofa, atu i le ali‘i silisili o Filiki.

27. Na pu‘ea lenā tagata e Iutaia, na fai a fasiotia e i latou; ‘ona ‘ou tula‘i atu lea ma le ‘au tau, ma lavea‘i ‘iā te ia, na ‘ou iloa o le Roma o ia.

28. ‘Ua ‘ou fia iloa le mea na molia ai o ia e i latou, ‘ona ‘ou ta‘ita‘i ifo lea ‘iā te ia i la latou fono;

29. ‘ona ‘ou iloa lea o su‘ega i la latou tulafono na molia ai o ia; a ‘ua leai lava se mea na molia e tatau ‘ona oti ai, pe fusifusia ai o ia.

30. ‘Ua fa‘ailoa mai fo‘i ‘iā te a‘u o le a o‘o le pule e Iutaia i le tagata, ‘ona ‘ou ‘auina atu loa lea o ia ‘iā te oe, ma poloa‘i atu i ē na ta‘ua mai ‘iā te ia ē ta‘u atu i ou luma ana mea. ‘Ia e manuia.”

31. ‘Ona ‘ave lea e le ‘au tau ‘iā Paulo, pei ‘ona poloa‘iina mai ai o i latou, ‘ua momoli atu ‘iā te ia i le po i Anipateri.

32. O le taeao, ‘ua fo‘i mai ai i latou i le ‘olo ‘ua tu‘ua o ē ti‘eti‘e i solofanua ia ō atu i latou ma ia.

33. ‘Ua latou o‘o i Kaisareia, ‘ona avatu lea o le tusi i le ali‘i, ‘ua tu‘u atu fo‘i ma Paulo ‘iā te ia.

34. ‘Ua faitau e le ali‘i, ‘ona fesili mai lea po o fea lona nu‘u. ‘Ua iloa ai fo‘i mai Kilikia o ia;

35. ‘ona fai mai lea o ia, “‘Ou te fa‘alogologo atu ‘iā te oe pe a o‘o mai ē na molia oe.” ‘Ona fai atu lea, ‘ia leoleoina o ia i le maota o Herota.