Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Mareko 5 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

‘Ua Fa‘amālōlō e Iesu le Tagata na Uluitinoina e le Agaga Leaga

1. ‘Ua o‘o atu i latou i le tasi itū o le vai, i le lau‘ele‘ele o Katara.

2. ‘Ua maliu atu ia nai le va‘a, ‘ona fetaia‘i loa lea ma ia o le tagata mai le tu‘ugamau, ‘ua ‘iā te ia le agaga leaga,

3. sa mau o ia i tu‘ugamau; e lē mafai fo‘i se tasi ‘ona noanoatia o ia i maea u‘amea lava.

4. auā ‘ua atu lasi ‘ona noanoatia o ia i mea e fa‘amau ai vae, ‘atoa ma maea u‘amea; a ‘ua motumotusia e ia o maea u‘amea, ‘ua tu‘ipalaina fo‘i mea e fa‘amau a‘i vae; e leai fo‘i sē na ia mafaia ‘ona fa‘alata ‘iā te ia.

5. Sa i ai pea lava o ia i tu‘ugamau ma mauga i le po ma le ao; sa ‘alaga ma selei o ia ‘iā te ia lava i ma‘a.

6. ‘Ua iloa mamao mai e ia o Iesu, ‘ona momo‘e mai lea, ma ifo ‘iā te ia,

7. ‘ua ‘alaga mai fo‘i o ia ma le leo tele, ‘ua fa‘apea mai, “Se a se mea ‘e te mana‘o mai ai ‘iā te a‘u nei, Iesu e, le Alo o le Atua silisili ‘ese? ‘Ou te fai atu ‘iā te oe i le suafa o le Atua, ‘ia e lē fa‘atigā mai ‘iā te a‘u.”

8. Auā na fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Alu ia i fafo i le tagata, o oe na le agaga leaga.”

9. ‘Ua fesili atu fo‘i Iesu ‘iā te ia, “Po o ai lou igoa?”‘Ona tali mai lea o ia, ‘ua fa‘apea mai, “O Lekeono lo‘u igoa; auā e to‘atele i matou.”

10. ‘Ua matuā ‘ai‘oi mai fo‘i o ia ‘iā Iesu, ‘ina ‘ia na lē ‘au‘eseina i latou i lea nu‘u.

11. Sa i ai fo‘i le lafu pua‘a e tele, ‘ua tata‘a e lata ane i mauga.

12. ‘Ua ‘ai‘oi mai fo‘i temoni uma ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “‘Ia e ‘a‘auina i matou i pua‘a, matou te uluitino ai.”

13. ‘Ona tu‘u atu loa lea e Iesu ‘iā te i latou. ‘Ua ō i fafo agaga leaga, ‘ona latou uluitino lea i pua‘a; ‘ona feosofi ifo ai lea o le lafu i le tofē i le vai, pe ‘atoa le lua o afe i latou; ‘ona malelemo ai lea i le vai.

14. ‘Ona sōsōla lea o ē sa fagaina pua‘a, ma tala atu ai i le ‘a‘ai ma ona faoa ‘a‘ai; ‘ona latou ō mai lea e matamata i le mea ‘ua faia.

15. ‘Ua latou ō mai fo‘i ‘iā Iesu, ma ‘ua iloa o ia sa uluitinoina e temoni, sa i ai le lekeono, ‘ua nofo i lalo o ia, ‘ua ‘ofu fo‘i ma ‘ua atamai; ‘ona latou matata‘u ai lea.

16. O ē na iloa, ‘ua latou fa‘amatala atu ‘iā te i latou le uiga o le mea na faia i lē na uluitinoina, ‘atoa ma pua‘a.

17. ‘Ona latou ‘ai‘oi atu lea ‘iā te ia ‘ina ‘ia maliu ‘ese atu ia i lo latou nu‘u.

18. ‘Ua maliu a‘e o ia i le va‘a, ‘ona ‘ai‘oi mai lea ‘iā te ia o lē na uluitinoina ‘ina ‘ia la fa‘atasi ma ia.

19. A o Iesu ‘ua lē mafai, a ‘ua fetalai atu ‘iā te ia, “Alu atu ia oe i lou fale, i lou ‘āiga, ma ‘ia e ta‘u atu ‘iā te i latou mea tetele ‘ua faia e le Ali‘i ‘iā te oe, ma lona alofa ‘iā te oe.”

20. ‘Ua alu fo‘i o ia ma na tala‘i i Tekapoli o mea tetele ‘ua faia e Iesu ‘iā te ia; ‘ona ofo ai lea o tagata uma.

O le Afafine o le Ali‘i pule ma le Fafine na Pa‘i i le ‘ofu o Iesu

21. ‘Ua toe fo‘i atu Iesu i le va‘a i le tasi itū, ‘ona potopoto mai lea o le motu o tagata e to‘atele ‘iā te ia, sa latalata ane o ia i le vai.

22. Fa‘auta fo‘i, na sau le tasi o ē pule i le sunako, o Iairo lona igoa; ‘ua na iloa o ia, ‘ona fa‘apa‘ū ai lea i ona vae;

23. ‘ua ia matuā ‘ai‘oi mai fo‘i ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “O le a oti nei lava si o‘u afafine, ‘inā e maliu atu ma ‘ia e fa‘ae‘e ou ‘a‘ao i luga ‘iā te ia e mālōlō ai, ‘ona ola ai lea o ia.”

24. ‘Ona la maliu atu lea ma ia; na mulimuli atu fo‘i ‘iā te ia le motu o tagata e to‘atele, ma latou fetaomi lava ‘iā te ia.

25. O le tasi fafine fo‘i, ‘ua ‘iā te ia le puna toto i tausaga e sefulu ma le lua,

26. e tele fo‘i mea na ia tigā ai i foma‘i e to‘atele, ‘ua uma atu ai fo‘i ana ‘oloa, ‘ae le‘i aogā lava ‘iā te ia, ‘ae peita‘i ‘ua atili ai lona ma‘i,

27. ‘ua fa‘alogo o ia ‘iā Iesu, ‘ona alu ane lea i ona tua, i totonu lava o le motu o tagata, na pa‘i ane i lona ‘ofu;

28. auā na fa‘apea o ia, “‘Āfai ‘ou te pa‘i atu tau lava o ona ‘ofu, ‘ona ‘ou mālōlō ai lea.”

29. ‘Ona utu loa lea o lona puna toto; ‘ona iloa lea e ia lona tino ‘ua fa‘amālōlōina i lona ma‘i tigā.

30. ‘Ua silafia loa e Iesu i lona lava finagalo, ‘ua alu atu le mana nai ‘iā te ia ‘ona fāliu lea o ia i le motu o tagata, ‘ua fa‘apea atu, “Po o ai ‘ea na pa‘i mai i o‘u ‘ofu?”

31. ‘Ona fai mai lea o ona so‘o ‘iā te ia, “‘Ua e silafia le motu o tagata, o lo‘o fetaomi mai i latou ‘iā te oe, a ‘e te fetalai mai ‘ea, ‘Po o ai na pa‘i mai ‘iā te a‘u?’”

32. ‘Ua silasila solo fo‘i o ia ‘ina ‘ia silafia lē na faia lea mea.

33. A o le fafine, na mata‘u ma gatete, ‘ua na iloa le mea ‘ua faia ‘iā te ia, ‘ua sau ma fa‘apa‘ū o ia i ona luma, ma ta‘utino atu le tonu ‘iā te ia.

34. A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Lo‘u afafine e, ‘ua e ola i lou fa‘atuatua; ‘inā alu ia oe ma le manuia ma ‘ia e mālōlō i lou ma‘i tigā.”

35. ‘Ua ō mai nisi mai le fale o lē ‘ua pule i le sunako, a o fetalai mai o ia, ‘ua fa‘apea mai i latou, “‘Ua oti lou afafine; se a le mea ‘e te fa‘alavelave ai pea i le a‘oa‘o?”

36. A o Iesu ‘ua fa‘afofoga i le tala ‘ua ta‘uina mai ai, ‘ona fetalai atu loa lea o ia i lē ‘ua pule i le sunako, “‘Aua ‘e te mata‘u; tau lava ‘ina e fa‘atuatua.”

37. ‘Ua lē mafai o ia ‘ona ia mulimuli atu se tasi ‘iā te ia na o Peteru, ma Iakopo, ma Ioane le uso o Iakopo.

38. ‘Ua o‘o i le fale o lē pule i le sunako, ‘ona silafia lea e ia o le lauaitu ma ē o taufaitagi, ma ē o taufaiauē tele.

39. ‘Ua ulufale atu ia, ‘ona fa‘apea atu lea ‘iā te i latou. “Se a le mea ‘ua ‘outou pisaō ai ma ‘outou fētāgisi ai? E lē o oti le teine, ‘Ua nā ‘ona moe.”

40. ‘Ona latou tapisa ai lea ‘iā te ia. A ‘ua ia tulia i latou uma i fafo, ‘ona ‘ave lea e ia le tamā o le teine, ‘atoa ma lona tinā, ma ē na ō mai ma ia ‘ua ulu atu fo‘i i le mea ‘ua ta‘oto ai le teine.

41. ‘Ona tago ifo lea o ia i le lima o le teine, ‘ua fetalai atu ‘iā te ia, “Talita kumi;” o lona fa‘amatalaga lenei. “Funa e, ‘ou te fai atu ‘iā te oe, ‘ia e tula‘i.”

42. ‘Ona tula‘i loa lea o le teine ‘ua savali, auā ‘ua sefulu ma le lua ona tausaga; ‘ona latou taufaiofo ai lea.

43. ‘Ua matuā vavao o ia ‘iā te i latou, ne‘i iloa e se tasi lea mea; ‘ua fetalai atu fo‘i, ‘Ia avatua ‘iā te ia sina ana mea e ‘ai.#