9. „Așa a vorbit Domnul oștirilor: «Faceți cu adevărat dreptate, și purtați-vă cu bunătate și îndurare unul față de altul.
10. Nu asupriți pe văduvă și pe orfan, nici pe străin și pe sărac, și niciunul să nu gîndească rău în inima lui împotriva fratelui său.“»
11. Dar ei n’au vrut să ia aminte, ci au întors spatele, și și-au astupat urechile ca să n’audă.
12. Și-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n’asculte Legea, nici cuvintele pe cari li le spunea Domnul oștirilor, prin Duhul Său, prin proorocii de mai înainte. Din pricina aceasta Domnul oștirilor S’a aprins de o mare mînie.
13. Cînd chema El, ei n’au vrut s’asculte: „De aceea nici Eu n’am vrut s’ascult, cînd au chemat ei, zice Domnul oștirilor.“