2. El m’a întrebat: „Ce vezi?“ Eu am răspuns: „M’am uitat și iată că este un sfeșnic cu totul de aur, și deaspura lui un vas cu untdelemn și pe el șapte candele, cu șapte țevi pentru candelele cari sînt în vîrful sfeșnicului.
3. Și lîngă el sînt doi măslini, unul la dreapta vasului, și altul la stînga lui.
4. Și, luînd iarăș cuvîntul, am zis îngerului, care vorbea cu mine: „Ce înseamnă lucrurile acestea, domnul meu?“
5. Îngerul, care vorbea cu mine, mi-a răspuns: „Nu știi ce înseamnă aceste lucruri?“ Eu am zis: „Nu, domnul meu.“
6. Atunci el a luat din nou cuvîntul, și mi-a zis: „Acesta este cuvîntul Domnului către Zorobabel, și sună astfel: «Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, – zice Domnul oștirilor! –
7. Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într’un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vîrful Templului, în mijlocul strigătelor de: „Îndurare, îndurare cu ea!“