35. își aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor,și că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor.
36. Dar Îl înșelau cu gura,și-L mințeau cu limba.
37. Inima nu le era tare față de El,și nu erau credincioși legămîntului Său.
38. Totuș, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și nu nimicește;Își oprește de multe ori mîniași nu dă drumul întregei Lui urgii.
39. El Și-a adus deci aminte că ei nu erau decît carne,o suflare care trece și nu se mai întoarce.
40. Decîteori s’au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie!Decîteori L-au mîniat ei în pustietate!
41. Da, n’au încetat să ispitească pe Dumnezeu,și să întărîte pe Sfîntul lui Israel.
42. Nu și-au mai adus aminte de puterea Lui,de ziua, cînd i-a izbăvit de vrăjmaș,
43. de minunile, pe cari le-a făcut în Egipt,și de semnele Lui minunate din cîmpia Țoan.
44. Cum le-a prefăcut rîurile în sînge,și n’au putut să bea din apele lor.
45. Cum a trimes împotriva lor niște muște otrăvitoare, cari i-au mîncat,și broaște, cari i-au nimicit.
46. Cum le-a dat holdele pradă omizilor,rodul muncii lor pradă lăcustelor.
47. Cum le-a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră,și smochinii din Egipt cu grindină.
48. Cum le-a lăsat vitele pradă grindinei,și turmele pradă focului cerului.
49. El Și-a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă,urgia, iuțimea și necazul:o droaie de îngeri aducători de nenorociri.
50. Cum Și-a dat drum slobod mîniei,nu le-a scăpat sufletul dela moarte,și le-a dat viața pradă molimei;
51. cum a lovit pe toți întîii născuți din Egipt,pîrga puterii în corturile lui Ham.
52. Cum a pornit pe poporul Său ca pe niște oi,și i-a povățuit ca pe o turmă în pustie.