17. Dar ei tot n’au încetat să păcătuiască împotriva Lui,n’au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Prea Înalt în pustie.
18. Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor,cerînd mîncare după poftele lor.
19. Au vorbit împotriva lui Dumnezeu,și au zis: „Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?
20. Iată că El a lovit stînca, de au curs ape,și s’au vărsat șiroaie.Dar va putea El să dea și pîne,sau să facă rost de carne poporului Său?“
21. Domnul a auzit, și S’a mîniat.Un foc s’a aprins împotriva lui Iacov,și s’a stîrnit împotriva lui Israel mînia Lui,
22. pentrucă n’au crezut în Dumnezeu,pentrucă n’au avut încredere în ajutorul Lui.
23. El a poruncit norilor de sus,și a deschis porțile cerurilor:
24. a plouat peste ei mană de mîncare,și le-a dat grîu din cer.
25. Au mîncat cu toții pînea celor mari, și le-a trimes mîncare să se sature.
26. A pus să sufle în ceruri vîntul de răsărit,și a adus, prin puterea Lui, vîntul de miazăzi.
27. A plouat peste ei carne ca pulberea,și păsări înaripate, cît nisipul mării;
28. le-a făcut să cadă în mijlocul taberii lor,dejur împrejurul locuințelor lor.
29. Ei au mîncat și s’au săturat din destul:Dumnezeu le-a dat ce doriseră.
30. Dar n’apucaseră să-și stîmpere bine pofta,mîncarea le era încă în gură,
31. cînd s’a stîrnit mînia lui Dumnezeu împotriva lor,a lovit de moarte pe cei mai tari din ei,și a doborît pe tinerii lui Israel.
32. Cu toate acestea, ei n’au încetat să păcătuiască,și n’au crezut în minunile Lui.
33. De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare,le-a curmat anii printr’un sfîrșit năpraznic.
34. Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau,se întorceau și se îndreptau spre Dumnezeu;