1. (Către mai marele cîntăreţilor: Către Iedutun – Un psalm al lui David) Ziceam: „Voi veghea asupra căilor mele,ca să nu păcătuiesc cu limba;îmi voi pune frîu gurii,cît va sta cel rău înaintea mea.“
2. Am stat mut, în tăcere;am tăcut, măcar că eram nenorocit;și totuș durerea mea nu era mai puțin mare.
3. Îmi ardea inima în mine,un foc lăuntric mă mistuia;și atunci mi-a venit cuvîntul pe limbă, și am zis:
4. „Doamne, spune-mi care este sfîrșitul vieții mele,care este măsura zilelor mele,ca să știu cît de trecător sînt.“
5. Iată că zilele mele sînt cît un lat de mînă,și viața mea este ca o nimica înaintea Ta.Da, orice om este doar o suflare, oricît de bine s’ar ținea. – (Oprire)
6. Da, omul umblă ca o umbră,se frămîntă degeaba,strînge la comori, și nu știe cine le va lua.