1. (Un psalm al lui David) Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea,care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie,
2. Binefăcătorul meu și Cetățuia mea,Turnul meu de scăpare și Izbăvitorul meu,Scutul meu de adăpost,care-mi supune pe poporul meu!
3. Doamne, ce este omul, ca să iei cunoștință de el,fiul omului ca să iei seama la el?
4. Omul este ca o suflare,zilele lui sînt ca umbra care trece.
5. Pleacă cerurile, Doamne, și pogoară-Te!Atinge munții, ca să fumege!
6. Fulgeră, și risipește pe vrăjmașii mei!Aruncă-Ți săgețile, și pune-i pe fugă!
7. Întinde-Ți mînile de sus,izbăvește-mă și scapă-mă din apele cele mari,din mîna fiilor celui străin,
8. a căror gură spune neadevăruri,și a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.
9. Dumnezeule, Îți voi cînta o cîntare nouă,Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.
10. Tu, care dai împăraților biruința,care ai scăpat de sabie ucigașă pe robul Tău David,
11. izbăvește-mă și scapă-mă din mîna fiilor celui străin,a căror gură spune neadevăruri,și a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!…
12. Fiii noștri sînt ca niște odrasle, cari cresc în tinereța lor;fetele noastre ca niște stîlpi săpați frumos, cari fac podoaba caselor împărătești.
13. Grînarele noastre sînt pline, și gem de tot felul de merinde;turmele ni se înmulțesc cu miile, cu zecile de mii, în cîmpiile noastre:
14. vițelele noastre sînt prăsitoare;nu-i nicio pagubă, nicio robie,nici un țipăt în ulițele noastre!
15. Ferice de poporul care stă astfel!Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!