Vechiul Testament

Noul Testament

Psalmii 141:2-10 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

2. Ca tămîia să fie rugăciunea mea înaintea Ta,și ca jertfa de seară să fie ridicarea mînilor mele!

3. Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele,și păzește ușa buzelor mele!

4. Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate împreună cu oamenii cari fac răul,și să nu mănînc din ospețele lor!

5. Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită;pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu.Să nu-mi întorc capul dela ea:dar rugăciunea mea se va înalța într’una împotriva răutății lor.

6. Cînd li se vor prăvăli judecătorii dealungul stîncilor,atunci vor asculta cuvintele mele, și vor vedea că sînt plăcute.

7. Cum se brăzdează și se spintecă pămîntul,așa ni se risipesc oasele la gura mormîntului.

8. De aceea, către Tine, Doamne, Dumnezeule, îmi îndrept ochii,la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul!

9. Păzește-mă de cursa pe care mi-o întind ei,și de piedicile celor ce fac răul!

10. Să cadă cei răi în lațurile lor, în timp ce eu să scap!

Citiți capitolul complet Psalmii 141