8. suindu-se pe munți și pogorîndu-se în văi,pînă la locul, pe care li-l hotărîsei Tu.
9. Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s’o treacă,pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul.
10. Tu faci să țîșnească izvoarele în văi,și ele curg printre munți.
11. Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului;în ele își potolesc setea măgarii sălbatici.
12. Păsările cerului locuiesc pe marginile lor,și fac să le răsune glasul printre ramuri.
13. Din locașul Tău cel înalt Tu uzi munții;și se satură pămîntul de rodul lucrărilor Tale.
14. Tu faci să crească iarba pentru vite,și verdețuri pentru nevoile omului,ca pămîntul să dea hrană:
15. vin, care înveselește inima omului,untdelemn, care-i înfrumusețează fața,și pîne, care-i întărește inima.
16. Se udă copacii Domnului,cedrii din Liban, pe cari i-a sădit El.
17. În ei își fac păsările cuiburi;iar cocostîrcul își are locuința în chiparoși;
18. munții cei înalți sînt pentru țapii sălbatici,iar stîncile sînt adăpost pentru iepuri.
19. El a făcut luna ca să arate vremile;soarele știe cînd trebuie să apună.
20. Tu aduci întunerecul, și se face noapte:atunci toate fiarele pădurilor se pun în mișcare;