9. Mănînc țărînă în loc de pîne,și îmi amestec lacrămile cu băutura,
10. din pricina mîniei și urgiei Tale;căci Tu m’ai ridicat, și m’ai aruncat departe.
11. Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă,și mă usuc ca iarba.
12. Dar Tu, Doamne, Tu împărățești pe vecie,și pomenirea Ta ține din neam în neam.
13. Tu Te vei scula, și vei avea milă de Sion;căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.
14. Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului,și le e milă de țărîna lui.
15. Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului,și toți împărații pămîntului de slava Ta.
16. Da, Domnul va zidi iarăș Sionul,și Se va arăta în slava Sa.
17. El ia aminte la rugăciunea nevoiașului,și nu-i nesocotește rugăciunea.
18. Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni,și poporul, care se va naște, să laude pe Domnul!
19. Căci El privește din înălțimea sfințeniei Lui;Domnul privește din ceruri pe pămînt,
20. ca să audă gemetele prinșilor de război,si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;
21. pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului,și laudele lui în Ierusalim,