Vechiul Testament

Noul Testament

Proverbe 7:6-22 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

6. Stăteam la fereastra casei mele,și mă uitam prin zăbrele.

7. Am zărit printre cei neîncercați,am văzut printre tineripe un băiat fără minte.

8. Trecea pe uliță, la colțul unde stătea una din aceste străine,și a apucat pe calea care ducea spre locuința ei.

9. Era în amurg, seara,în noaptea neagră și întunecoasă.

10. Și, iată că, i-a alergat înainte o femeieîmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată.

11. Era bună de gură și fără astîmpăr;picioarele nu-i puteau sta acasă:

12. cînd în uliță, cînd în piețe,pela toate colțurile stătea la pîndă.

13. Ea l-a îmbrățișat și l-a sărutat,și cu o față fără rușine i-a zis:

14. „Eram datoare cu o jertfă de mulțămire,azi mi-am împlinit juruințele.

15. De aceea ți-am ieșit înainte,să te caut, și te-am și găsit.

16. Mi-am împodobit patul cu învelitori,cu așternut de pînzeturi din Egipt;

17. mi-am stropit așternutulcu smirnă, aloe și scorțișoară.

18. Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineață,să ne desfătăm cu desmierdări!

19. Căci bărbatul meu nu este acasă,a plecat într’o călătorie lungă,

20. a luat cu el sacul cu bani,și nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.“

21. Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit,și l-a atras cu buzele ei ademenitoare.

22. De odată a început să meargă după ea,ca boul care se duce la măcelărie,ca un cerb care aleargă spre cursă,

Citiți capitolul complet Proverbe 7