7. Cel bun pricepe pricina săracilor,dar cel rău nu poate s’o priceapă. –
8. Cei ușuratici aprind focul în cetate,dar înțelepții potolesc mînia. –
9. Cînd se ceartă un înțelept cu un nebun,să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. –
10. Oamenii setoși de sînge urăsc pe omul fără prihană,dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. –
11. Nebunul își arată toată patima,dar înțeleptul o stăpînește. –
12. Cînd celce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase,toți slujitorii lui sînt niște răi. –
13. Săracul și asupritorul se întîlnesc,dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,
14. Un împărat care judecă pe săraci după adevăr,își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. –
15. Nuiaua și certarea dau înțelepciunea,dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale. –
16. Cînd se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul,dar cei buni le vor vedea căderea. –
17. Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă,și îți va aduce desfătare sufletului. –
18. Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu;dar ferice de poporul care păzește legea! –
19. Nu prin vorbe se pedepsește un rob,căci chiar dacă pricepe, n’ascultă. –