2. Cum sînt priviți acum fiii Sionului, cei aleși și prețuiți ca aurul curat altă dată,cum sînt priviți acum, vai! Ca niște vase de pămînt, și ca o lucrare făcută de mînile olarului!
3. Chiar și șacalii își apleacă țîța, și dau să sugă puilor lor;dar fiica poporului meu a ajuns fără milă, ca struții din pustie.
4. Limba sugătorului i se lipește de cerul gurii, uscată de sete;copiii cer pîne, dar nimeni nu le-o dă.
5. Ceice se hrăneau cu bucate alese, leșină pe ulițe.Ceice fuseseră crescuți în purpură se bucură acum de o grămadă de gunoi!
6. Căci vina fiicei poporului meu este mai mare decît păcatul Sodomei,care a fost nimicită într’o clipă, fără să fi pus cineva mîna pe ea.