20. Dar dacă, fiind subt puterea bărbatului tău, te-ai abătut dela el și te-ai pîngărit, și dacă un alt om decît bărbatul tău s’a culcat cu tine, –
21. și preotul să pună pe femeie să jure cu un jurămînt de blestem, și să-i zică: «Domnul să te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcînd să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pîntecele,
22. și apele acestea aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale, ca să facă să ți se umfle pîntecele și să ți se usuce coapsa!» Și femeia să zică: «Amin! Amin!»
23. Preotul să scrie blestemurile acestea într’o carte, apoi să le șteargă cu apele cele amare.
24. Și să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem; și apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea.
25. Preotul să ia din mînile femeii darul de mîncare adus pentru gelozie, să legene darul într’o parte și într’alta înaintea Domnului, și să-l aducă pe altar.
26. Apoi preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere aminte, și să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele.
27. Dupăce îi va da să bea apele, dacă ea s’a pîngărit și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea, și-i vor pricinui amărăciunea; pîntecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestem în mijlocul poporului ei.
28. Dar dacă femeia nu s’a pîngărit și este curată, va rămînea neatinsă, și va avea copii.
29. Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea cînd o femeie, care este subt puterea bărbatului ei, se abate și se pîngărește,
30. și pentru împrejurarea cînd un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s’o pună să stea în picioare înaintea Domnului, și să-i facă întocmai după legea aceasta.
31. Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea își va lua pedeapsa nelegiuirii ei.“