31. Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv și îndurător.
32. Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic și înfricoșat, Tu care Îți ții legămîntul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin cari am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, proorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău, din vremea împăraților Asiriei pînă în ziua de azi.
33. Tu ai fost drept în tot ce ni s’a întîmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.
34. Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, și părinții noștri n’au păzit Legea, și n’au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe cari li le dădeai.
35. Cînd erau stăpîni, în mijlocul multelor binefaceri pe cari li le dădeai, în țara întinsă și roditoare, pe care le-o dădusei, nu Ți-au slujit și nu s’au abătut dela faptele lor rele.
36. Și astăzi, iată-ne robi! Iată-ne robi pe pămîntul pe care l-ai dat părinților noștri, pentruca să se bucure de roadele și de bunurile lui!
37. El își înmulțește roadele pentru împărații cărora ne-ai supus, din pricina păcatelor noastre; ei stăpînesc după plac asupra trupurilor noastre și asupra vitelor noastre, și sîntem într’o mare strîmtorare!“
38. Pentru toate acestea, noi am încheiat un legămînt, pe care l-am făcut în scris. Și căpeteniile noastre, Leviții noștri și preoții noștri și-au pus pecetea pe el.