Vechiul Testament

Noul Testament

Neemia 7:1-10 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. După ce s’a zidit zidul și am pus ușile porților, au fost puși în slujbele lor ușierii, cîntăreții și Leviții.

2. Am poruncit fratelui meu Hanani, și lui Hanania, căpetenia cetățuii Ierusalimului, om care întrecea pe mulți prin credincioșia și prin frica lui de Dumnezeu,

3. și le-am zis: „Să nu se deschidă porțile Ierusalimului înainte de căldura soarelui, și ușile să fie închise cu încuietorile, în fața voastră. Locuitorii Ierusalimului să facă de strajă, fiecare la locul lui, înaintea casei lui.“

4. Cetatea era încăpătoare și mare, dar popor era puțin în ea, și casele nu erau zidite.

5. Dumnezeul meu mi-a pus în inimă gîndul să adun pe mai mari, pe dregători și poporul, ca să-i număr. Am găsit o carte cu spițele de neam ale celor ce se suiseră întîi din robie, și am văzut scris în ea cele ce urmează.

6. Iată pe cei din țară cari s’au întors din robie, din aceia pe cari îi luase robi Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și cari s’au întors la Ierusalim și în Iuda, fiecare în cetatea lui.

7. Au plecat cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilșan, Misperet, Bigvai, Nehum, Baana.Numărul bărbaților din poporul lui Israel:

8. fiii lui Pareoș, două mii o sută șaptezeci și doi;

9. fiii lui Șefatia, trei sute șaptezeci și doi;

10. fiii lui Arah, șase sute cincizeci și doi;

Citiți capitolul complet Neemia 7