5. sau lucru pentru care a făcut un jurămînt strîmb – ori care ar fi – să-l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui, și să-l dea în mîna stăpînului lui, chiar în ziua cînd își va aduce jertfa lui pentru vină.
6. Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbece fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să-l dea preotului.
7. Și preotul va face pentru el ispășirea înaintea Domnului, și i se va ierta, ori care ar fi greșeala, de care se va fi făcut vinovat.“
8. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:
9. „Dă următoarea poruncă lui Aaron și fiilor săi, și zi:„Iată legea arderii de tot. Arderea de tot să rămînă pe vatra altarului toată noaptea pînă dimineața, și în felul acesta focul să ardă pe altar.
10. Preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-și acopere goliciunea cu ismenele, să ia cenușa făcută de focul, care va mistui arderea de tot de pe altar, și s’o verse lîngă altar.
11. Apoi să se desbrace de veșmintele lui și să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenușa afară din tabără, într’un loc curat.
12. Focul să ardă pe altar și să nu se stingă deloc: în fiecare dimineață, preotul să aprindă lemne pe altar, să așeze arderea de tot pe ele, și să ardă deasupra grăsimea jertfelor de mulțămire.
13. Focul să ardă necurmat pe altar și să nu se stingă deloc.
14. „Iată legea darului adus ca jertfă de mîncare. Fiii lui Aaron s’o aducă înaintea Domnului, înaintea altarului.
15. Preotul să ia un pumn din floarea făinii și din untdelemn, cu toată tămîia adăugată la darul de mîncare, și s’o ardă pe altar ca aducere aminte de un miros plăcut Domnului.