1. Abimelec, fiul lui Ierubaal, s’a dus la Sihem la frații mamei lui, și iată cum le-a vorbit atît lor cît și la toată familia casei tatălui mamei sale:
2. „Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: «Este mai bine pentru voi ca șaptezeci de oameni, toți fii ai lui Ierubaal, să stăpînească peste voi, sau un singur om să stăpînească peste voi?» Și aduceți-vă aminte că eu sînt os din oasele voastre și carne din carnea voastră.“
3. Frații mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, și inima lor s’a plecat spre Abimelec; căci își ziceau: „El este frate cu noi.“
4. I-au dat șaptezeci de sicli de argint, pe cari i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe niște oameni fără căpătîi și neastîmpărați, cari au mers după el.
5. A venit în casa tatălui său la Ofra, și a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeaș peatră. N’a scăpat decît Iotam, cel mai tînăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese.
6. Toți locuitorii din Sihem și toată casa lui Milo s’au strîns la olaltă, și au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lîngă stejarul sădit în Sihem.
7. Iotam a aflat despre lucrul acesta. S’a dus și s’a așezat pe vîrful muntelui Garizim, și iată ce le-a strigat el cu glas tare:„Ascultați-mă, locuitorii Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte!
8. Copacii au plecat să ungă un împărat și să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: «Împărățește peste noi!»
9. Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?»
10. Și copacii au zis smochinului: «Vino, tu, de împărățește peste noi!»
11. Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?»
12. Și copacii au zis viței: «Vino, tu, și domnește peste noi.»
13. Dar vița le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?»
14. Atunci toți copacii au zis spinului: «Vino, tu, și împărățește peste noi.»
15. Și spinul a răspuns copacilor: «Dacă în adevăr vreți să mă ungeți ca împărat al vostru, veniți și adăpostiți-vă subt umbra mea; altfel, să iasă un foc din spin, și să mistuie cedrii Libanului.»
16. Acum, oare cu adevărat și cu toată curăția ați lucrat voi, făcînd împărat pe Abimelec? Ați arătat voi bunăvoință față de Ierubaal și de casa lui? V’ați purtat voi oare cu el potrivit cu slujba pe care v’a făcut-o? –
17. Căci tatăl meu s’a luptat pentru voi; și-a pus viața în primejdie, și v’a izbăvit din mîna lui Madian;
18. și voi v’ați ridicat împotriva casei tatălui meu, i-ați ucis fiii, șaptezeci de oameni, pe aceeaș piatră, și ați făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentrucă este fratele vostru. –
19. Dacă în adevăr și cu toată curăția v’ați purtat voi astăzi față de Ierubaal și casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria voastră, și voi să fiți bucuria lui!
20. Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec, și să mistuie pe locuitorii din Sihem și casa lui Milo; și un foc să iasă din locuitorii Sihemului și din casa lui Milo, și să mistuie pe Abimelec!“
21. Iotam s’a dat înlături, și a luat-o la fugă; s’a dus la Beer unde a locuit departe de fratele său Abimelec.
22. Abimelec stăpînise trei ani peste Israel.
23. Atunci Dumnezeu a trimes un duh rău între Abimelec și locuitorii Sihemului și locuitorii Sihemului au fost necredincioși lui Abimelec,
24. pentru ca și cruzimea săvîrșită cu cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-și ia pedeapsa, și sîngele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care-i ucisese, și asupra locuitorilor Sihemului, cari-l ajutaseră să ucidă pe frații săi.
25. Locuitorii Sihemului au pus la pîndă împotriva lui, pe vîrfurile munților, niște oameni, cari jăfuiau pe toți cei ce treceau pe lîngă ei, pe drum. Și lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelec.
26. Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frații săi, și au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el!
27. Au ieșit la cîmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii, și au început să se veselească; au intrat în casa dumnezeului lor, au mîncat și au băut, și au blestemat pe Abimelec.
28. Și Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelec, și cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal, și nu este Zebul, îngrijitorul lui? Slujiți bărbaților lui Hamor, tatăl lui Sihem; de ce să slujim lui Abimelec?
29. Oh! dacă aș fi eu stăpînul acestui popor, aș răsturna pe Abimelec“. Și despre Abimelec zicea: „Strînge-ți oștirea și ieși“!
30. Zebul, cîrmuitorul cetății, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, și s’a aprins de mînie.
31. A trimes pe ascuns niște soli la Abimelec, ca să-i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui, au venit la Sihem, și au răsculat cetatea împotriva ta.
32. Acum, pleacă noaptea, tu și poporul care este cu tine, și stai la pîndă în cîmp.
33. Dimineața, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetății. Și cînd Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să-i faci ce-ți vor îngădui puterile.
34. Abimelec și tot poporul care era cu el au plecat noaptea, și s’au pus la pîndă lîngă Sihem, împărțiți în patru cete.
35. Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit, și a stătut la intrarea porții cetății. Abimelec și tot poporul care era cu el s’au sculat atunci dela pîndă.
36. Gaal a zărit poporul, și a zis lui Zebul: „Iată un popor care se pogoară din vîrful munților.“ Zebul i-a răspuns: „Este umbra munților pe cari-i iei drept oameni.“
37. Gaal, luînd iarăș cuvîntul, a zis: „Este chiar un popor care se pogoară de pe înălțimile țării, și o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor.“
38. Zebul i-a răspuns: „Unde îți este acum gura, cu care ziceai: «Cine este Abimelec, ca să-i slujim? Nu este oare acesta poporul pe care-l disprețuiai tu? Mergi acum, și luptă-te cu el!“
39. Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului, și s’a luptat cu Abimelec.
40. Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui, și mulți oameni au căzut morți pînă la intrarea porții.
41. Abimelec s’a oprit la Aruma. Și Zebul a izgonit pe Gaal și pe frații lui, cari n’au putut să rămînă la Sihem.
42. A douazi, poporul, a ieșit la cîmp. Abimelec, căruia i s’a dat de știre,
43. și-a luat ceata, a împărțit-o în trei părți, și s’a pus la pîndă în cîmp. Văzînd că poporul ieșea din cetate, s’a sculat împotriva lor, și i-a bătut.
44. Abimelec și cetele cari erau cu el au pornit înainte și s’au așezat la intrarea porții cetății: două din aceste cete s’au aruncat asupra tuturor celorce erau în cîmp, și i-au bătut.
45. Abimelec a bătut cetatea toată ziua; a luat-o, și a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărîmat cetatea pînă în temelie, și a presărat sare peste ea.
46. La auzul acestui lucru, toți locuitorii turnului Sihemului s’au dus în cetățuia casei dumnezeului Berit.
47. S’a dat de știre lui Abimelec că toți locuitorii turnului Sihemnului s’au strîns acolo.
48. Atunci Abimelec s’a suit pe muntele Țalmon, el și tot poporul care era cu el. A luat o secure în mînă, a tăiat o ramură de copac, a luat-o și a pus-o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Ați văzut ce am făcut? Grăbiți-vă și faceți și voi ca mine.“
49. Și au tăiat fiecare cîte o ramură, și au mers după Abimelec; au așezat ramurile lîngă cetățuie, și i-au dat foc ei și celor ce se aflau în ea. Așa au perit toți oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbați și femei.
50. Abimelec a pornit împotriva Tebețului. A împresurat Tebețul, și l-a luat.
51. În mijlocul cetății era un turn tare, unde au fugit toți locuitorii cetății, bărbați și femei; au încuiat ușile după ei, și s’au suit pe acoperișul turnului.
52. Abimelec a ajuns pînă la turn; l-a bătut, și s’a apropiat de ușa turnului ca să-i pună foc.
53. Atunci o femeie a aruncat o piatră de rîșniță pe capul lui Abimelec, și i-a sfărîmat țeasta capului.
54. Îndată el a chemat pe tînărul care-i purta armele, și i-a zis: „Scoate-ți sabia, și omoară-mă, ca să nu se zică de mine: «L-a omorît o femeie.“ Tînărul l-a străpuns cu sabia, și a murit.
55. Cînd au văzut bărbații lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă.
56. Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucizînd pe cei șaptezeci de frați ai lui;
57. și Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s’a împlinit față de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.