32. Fiii lui Beniamin ziceau: „Iată-i bătuți înaintea noastră ca și mai înainte!“ Dar copiii lui Israel ziceau: „Să fugim, și să-i tragem departe de cetate la drumul mare.“
33. Toți bărbații lui Israel și-au părăsit locurile, și s’au înșiruit de bătaie la Baal-Tamar; și oamenii lui Israel, cari stăteau la pîndă, s’au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea.
34. Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au ajuns înaintea cetății Ghibea. Lupta a fost aprigă, și Beniamiții nu-și închipuiau prăpădul prin care aveau să treacă.
35. Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, și copiii lui Israel au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toți în stare să poarte armele.
36. Fiii lui Beniamin credeau că bărbații lui Israel sînt bătuți, căci aceștia făceau loc Beniamiților și se bizuiau pe oamenii pe cari-i puseseră la pîndă împotriva cetății Ghibea.
37. Oamenii dela pîndă s’au aruncat repede asupra cetății Ghibea, au pornit înainte și au trecut toată cetatea prin ascuțișul săbiei.
38. După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei dela pîndă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros.
39. Atunci bărbații lui Israel s’au întors în luptă. Beniaminții le omorîseră aproape treizeci de oameni, și ziceau: „Negreșit, iată-i bătuți înaintea noastră ca în cea dintîi luptă!“
40. Dar un fum gros începea să se înalțe atunci din cetate. Beniamiții s’au uitat înapoi; și iată că flăcările se ridicau din cetatea întreagă spre cer.
41. Bărbații lui Israel se întorseseră; și bărbații lui Beniamin s’au înspăimîntat, văzînd prăpădul care avea să-i ajungă.
42. Au dat dosul înaintea bărbaților lui Israel, și au fugit pe calea care duce în pustie., Dar năvălitorii s’au luat după ei, iar pe cei ce ieșiseră din cetate i-au culcat la pămînt, căci îi prinseseră la mijloc.
43. Au înconjurat pe Beniamin, l-au gonit și l-au zdrobit de îndată ce voia să se odihnească, pînă în fața cetății Ghibea înspre soare răsare.