31. Și fiii lui Beniamin au ieșit înaintea poporului, și au fost trași departe de cetate. Au început să lovească de moarte în popor, ca și în celelalte dăți, pe drumurile cele mari, cari suie: unul la Betel și altul la Ghibea prin cîmpie, și au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel.
32. Fiii lui Beniamin ziceau: „Iată-i bătuți înaintea noastră ca și mai înainte!“ Dar copiii lui Israel ziceau: „Să fugim, și să-i tragem departe de cetate la drumul mare.“
33. Toți bărbații lui Israel și-au părăsit locurile, și s’au înșiruit de bătaie la Baal-Tamar; și oamenii lui Israel, cari stăteau la pîndă, s’au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea.
34. Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au ajuns înaintea cetății Ghibea. Lupta a fost aprigă, și Beniamiții nu-și închipuiau prăpădul prin care aveau să treacă.
35. Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, și copiii lui Israel au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toți în stare să poarte armele.
36. Fiii lui Beniamin credeau că bărbații lui Israel sînt bătuți, căci aceștia făceau loc Beniamiților și se bizuiau pe oamenii pe cari-i puseseră la pîndă împotriva cetății Ghibea.
37. Oamenii dela pîndă s’au aruncat repede asupra cetății Ghibea, au pornit înainte și au trecut toată cetatea prin ascuțișul săbiei.
38. După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei dela pîndă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros.
39. Atunci bărbații lui Israel s’au întors în luptă. Beniaminții le omorîseră aproape treizeci de oameni, și ziceau: „Negreșit, iată-i bătuți înaintea noastră ca în cea dintîi luptă!“