10. Dar ei au fost neascultători și au întristat pe Duhul Lui cel sfînt; iar El li s’a făcut vrăjmaș și a luptat împotriva lor.
11. Atunci poporul Său și-a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise, și a zis: „Unde este Acela, care i-a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfînt;
12. care povățuia dreapta lui Moise, cu brațul Său cel slăvit; care despica apele înaintea lor, ca să-Și facă un Nume vecinic;
13. care îi călăuzea prin valuri, ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?“
14. „Ca fiara, care se pogoară în vale, așa i-a dus Duhul Domnului la odihnă. Așa ai povățuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ți faci un Nume plin de slavă!“
15. „Privește din cer și vezi, din locuința Ta cea sfîntă și slăvită: unde este rîvna și puterea Ta? Fiorul inimii Tale și îndurările Tale nu se mai arată față de mine!
16. Totuș Tu ești Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaște, și Israel nu știe cine sîntem; dar Tu, Doamne, ești Tatăl nostru, Tu, din vecinicie, Te numești «Mîntuitorul nostru.“
17. Pentruce, Doamne, ne lași să rătăcim dela căile Tale, și ne împietrești inima ca să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi, pentru semințiile moștenirii Tale!