4. Și se zguduiau ușiorii ușii de glasul care răsuna, și casa s’a umplut de fum.
5. Atunci am zis: „Vai de mine! Sînt pierdut, căci sînt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, și am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oștirilor!“
6. Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mînă, pe care-l luase cu cleștele de pe altar.
7. Mi-a atins gura cu el, și a zis: „Iată, atingîndu-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit!“
8. Am auzit glasul Domnului, întrebînd: „Pe cine să trimet, și cine va merge pentru Noi?“ Eu am răspuns: „Iată-mă, trimete-mă!“
9. El a zis atunci: „Du-te și spune poporului acestuia: «Într’una veți auzi și nu veți înțelege; într’una veți vedea, și nu veți pricepe!»
10. Împetrește inima acestui popor, fă-l tare de urechi, și astupă-i ochii ca să nu vadă cu ochii, să n’audă cu urechile, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine, și să nu fie tămăduit.“
11. Și eu am întrebat: „Pînă cînd, Doamne?“ El a răspuns: „Pînă cînd vor rămînea cetățile pustii și lipsite de locuitori; pînă cînd nu va mai fi nimeni în case, și țara va fi pustiită de tot;
12. pînă va îndepărta Domnul pe oameni, și țara va ajunge o mare pustie.