Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52
  53. 53
  54. 54
  55. 55
  56. 56
  57. 57
  58. 58
  59. 59
  60. 60
  61. 61
  62. 62
  63. 63
  64. 64
  65. 65
  66. 66

Vechiul Testament

Noul Testament

Isaia 56 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. „Așa vorbește Domnul: «Păziți ce este drept, și faceți ce este bine; căci mîntuirea Mea este aproape să vină, și neprihănirea Mea este aproape să se arate.

2. Ferice de omul care face lucrul acesta, și de fiul omului care rămîne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pîngărească, și stăpînindu-și mîna, ca să nu facă nici un rău!

3. Străinul care se alipește de Domnul, să nu zică: «Domnul mă va despărți de poporul Său!» Și famenul să nu zică: «Iată, eu sînt un copac uscat!»

4. Căci așa vorbește Domnul: «Famenilor, cari vor păzi Sabatele Mele, cari vor alege ce-Mi este plăcut, și vor stărui în legămîntul Meu,

5. le voi da în Casa Mea și înlăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune de cît fii și fiice; le voi da un nume vecinic, care nu se va stinge.

6. Și pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească, și să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, și pe toți cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pîngărească, și vor stărui în legămîntul Meu,

7. îi voi aduce la muntele Meu cel sfînt, și-i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot și jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.“

8. Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care strînge pe cei risipiți ai lui Israel: „Voi mai strînge și alte popoare la cei strînși acum din el.“

9. „Veniți toate fiarele de pe cîmp, veniți de mîncați, toate fiarele din pădure!

10. Toți păzitorii lui sînt orbi, fără pricepere; toți sînt niște cîni muți, cari nu pot să latre; aiurează, stau tolăniți, și le place să doarmă.

11. Totuș sînt niște cîni lacomi, cari nu se mai satură. Sînt niște păstori cari nu pot pricepe nimic; toți își văd de calea lor, fiecare umblă după folosul lui, fără abatere: –

12. «Veniți, – zic ei – am să caut vin, și ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mîne vom face tot ca azi, ba încă și mai rău!“ –