Vechiul Testament

Noul Testament

Isaia 44:1-18 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. „Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!“

2. Așa vorbește Domnul, care te-a făcut și întocmit, și care dela nașterea ta este sprijinul tău: „Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales.

3. Căci voi turna ape peste pămîntul însetat și rîuri pe pămîntul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămînța ta, și binecuvîntarea Mea peste odraslele tale,

4. și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lîngă pîraiele de apă.

5. Unul va zice: «Eu sînt al Domnului!» Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mîna lui: «Al Domnului sînt!» Și va fi cinstit cu numele lui Israel.“

6. „Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: «Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de Mine, nu este alt Dumnezeu.

7. Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de cînd am făcut pe oameni din vremile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întîmple!

8. Nu vă temeți, și nu tremurați; căci nu ți-am vestit și nu ți-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi Îmi sînteți martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stîncă, nu cunosc alta!

9. Ceice fac idoli, toți sînt deșertăciune, și cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n’au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămînă de rușine.

10. Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu, sau să fi turnat un idol, și să nu fi tras niciun folos din el?

11. Iată, toți închinătorii lor vor rămînea de rușine, căci înșiși meșterii lor nu sînt decît oameni; să se strîngă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine.

12. Ferarul face o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.

13. Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rîndea, și-i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într’o casă.

14. Își taie cedri, goruni și stejari, pe cari și-i alege dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească.

15. Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pîne, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol, și îngenunche înaintea lui!

16. O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregătește o friptură, și se satură; se și încălzește, și zice: «Ha! ha!» m’am încălzit, simt focul!“

17. Cu ce mai rămîne însă, face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunche înaintea lui, i se închină, îl cheamă, și strigă: „Mîntuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!“

18. Ei nu pricep și nu înțeleg, căci li s’au lipit ochii, ca să nu vadă, și inima, ca să nu înțeleagă.

Citiți capitolul complet Isaia 44