5. Ei pun masa, straja veghează, și ei mănîncă, beau … Dar deodată se aude strigînd: „În picioare, voivozi! Ungeți scutul!“
6. Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.“ –
7. El a văzut călărime, călăreți doi cîte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile; și asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă.
8. Apoi a strigat, ca un leu: „Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, și stam de strajă în toate nopțile.
9. Și iată că a venit călărime și călăreți doi cîte doi.“ Apoi a luat iarăș cuvîntul, și a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, și toate icoanele dumnezeilor lui sînt sfărîmate la pămînt!“
10. O, poporul meu, care ai fost stropșit ca boabele de grîu din aria mea, ce am auzit dela Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc.