20. Oricîtă dreptate aș avea, gura mea mă va osîndi;și oricît de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat.
21. Nevinovat! Sînt; dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața.
22. Ce-mi pasă la urma urmei?Căci, îndrăznesc s’o spun:El nimicește pe cel nevinovat ca și pe cel vinovat.
23. Și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea! …Dar El rîde de încercările celui nevinovat.
24. Pămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit;El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?
25. Zilele mele aleargă mai iuți decît un alergător;fug fără să fi văzut fericirea;
26. trec ca și corăbiile cele iuți,ca vulturul care se răpede asupra prăzii.
27. Dacă zic: «Vreau să-mi uit suferințele,să-mi las întristarea, și să fiu voios,»
28. sînt îngrozit de toate durerile mele.Știu că nu mă vei scoate nevinovat.
29. Și dacă voi fi judecat vinovat,pentruce să mă mai trudesc degeaba?