13. Nu sînt eu lipsit de ajutor,și n’a fugit mîntuirea de mine?
14. Cel ce sufere are drept la mila prietenului,chiar dacă părăsește frica de Cel A tot puternic.
15. Frații mei s’au arătat înșelători ca un pîrîu,ca albia pîraielor cari trec.
16. Un sloi le turbură cursul,zăpada se îngrămădește pe ele;
17. vine arșița vremii și seacă,vine căldura soarelui, și li se usucă albia.
18. Cete de călători se abat din drumul lor,se cufundă în pustie, și pier.
19. Cetele celor din Tema se uită țintă la ele,călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.
20. Dar rămîn înșelați în nădejdea lor,rămîn uimiți cînd ajung la ele.
21. Așa sînteți și voi acum pentru mine.Voi îmi vedeți necazul, și vă îngroziți!
22. V’am zis eu oare: «Dați-mi ceva,cheltuiți din averile voastre pentru mine,
23. scăpați-mă din mîna vrăjmașului, răscumpărați-mă din mîna celor răi?»