7. Dupăce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui Elifaz din Teman: „Mînia Mea S’a aprins împotriva ta și împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentrucă n’ați vorbit așa de drept de Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.
8. Luați acum șapte viței și șapte berbeci, duceți-vă la robul Meu Iov, și aduceți o ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage pentru voi, și numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră; căci n’ați vorbit așa de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.“
9. Elifaz din Teman, Bildad din Șuah, și Țofar din Naama s’au dus și au făcut cum le spusese Domnul. Și Domnul a ascultat rugăciunea lui Iov.
10. Domnul a adus pe Iov iarăș în starea lui dela început, dupăce s’a rugat Iov pentru prietenii săi. Și Domnul i-a dat înapoi îndoit decît tot ce avusese.
11. Frații, surorile, și vechii prieteni ai lui Iov au venit toți să-l vadă, și au mîncat cu el în casă. L-au plîns și l-au mîngîiat pentru toate nenorocirile, pe cari le trimesese Domnul peste el, și fiecare i-a dat un chesita și un inel de aur.
12. În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit dela Domnul mai multe binecuvîntări decît primise în cei dintîi. A avut patrusprezece mii de oi, șase mii de cămile, o mie de părechi de boi, și o mie de măgărițe.
13. A avut șapte fii și trei fete;
14. celei dintîi i-a pus numele Iemima, celei de a doua Cheția, și celei de a treia Cheren-Hapuc.
15. În toată țara nu erau femei așa de frumoase ca fetele lui Iov. Tatăl lor le-a dat o parte de moștenire printre frații lor.
16. Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani, și a văzut pe fiii săi și pe fiii fiilor săi pînă la al patrulea neam.
17. Și Iov a murit bătrîn și sătul de zile.