3. Ele se pleacă, fată puii,și scapă iute de durerile lor.
4. Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod,pleacă, și nu se mai întorc la ele.
5. Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic,izbăvindu-l de orice legătură?
6. I-am dat ca locuință pustiul,și pămîntul sărac ca locaș.
7. El rîde de zarva cetăților,și n’aude strigătele stăpînului, care-l mînă.
8. Străbate munții ca să-și găsească hrana,și umblă după tot ce este verde.
9. Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta?Și stă el noaptea la ieslea ta?
10. Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă?Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?
11. Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare?Și-i lași tu grija lucrărilor tale?
12. Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale,ca să le strîngă în aria ta?
13. Aripa struțului bate cu veselie,de-ai zice că este aripa și penișul berzei.
14. Dar struțoaica își încredințează pămîntului ouăle,și le lasă să se încălzească în nisip.
15. Ea uită că piciorul le poate strivi,că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.
16. Este aspră cu puii săi de parcă nici n’ar fi ai ei.Că s’a trudit degeaba, nu-i pasă nici de cum!