13. Cine L-a însărcinat să cîrmuiască pămîntul?Cine I-a dat lumea în grija Lui?
14. Dacă nu s’ar gîndi decît la El,dacă Și-ar lua înapoi duhul și suflarea,
15. tot ce este carne ar pieri deodată,și omul s’ar întoarce în țărînă.
16. Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta,ia aminte la glasul cuvintelor mele!
17. Oare ar putea să domnească un vrăjmaș al dreptății?Și vei osîndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
18. care strigă către împărați: «Netrebnicilor!»Și către domnitori: «Nelegiuiților!»
19. Care nu caută la fața celor mari,și nu face deosebire între bogat și sărac,pentrucă toți sînt lucrarea mînilor Lui?
20. Într’o clipă, ei își pierd viața.La miezul nopții, un popor se clatină și piere. Cel puternic piere,fără amestecul mînii vreunui om.
21. Căci Dumnezeu vede purtatea tuturor,privește pașii fiecăruia.
22. Nu este nici întunerec, nici umbră a morții, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
23. Dumnezeu n’are nevoie să privească multă vreme,ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
24. El zdrobește pe cei mari fără cercetare,și pune pe alții în locul lor.
25. Căci El cunoaște faptele lor:noaptea îi răstoarnă, sînt zdrobiți.
26. Îi lovește ca pe niște nelegiuiți,în fața tuturor.
27. Abătîndu-se dela El,și părăsind toate căile Lui,
28. ei au făcut să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului.I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.
29. Dacă dă El pace, cine poate s’o turbure?Dacă Își ascunde El Fața, cine poate să-L vadă?La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om,