2. A luat cuvîntul și a zis:
3. „Blestemată să fie ziua în care m’am născut,și noaptea care a zis: «S’a zămislit un copil de parte bărbătească!»
4. Prefacă-se în întunerec ziua aceea,să nu se îngrijească Dumnezeu de ea din cer,și să nu mai strălucească lumina peste ea!
5. S’o cuprindă întunerecul și umbra morții,nori groși să vină peste ea,și neguri de peste zi s’o înspăimînte!
6. Noaptea aceea! S’o acopere întunerecul,să piară din an,să nu mai fie numărată între luni!
7. Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!
8. Blestemată să fie de ceice blastămă zilele,de ceice știu să întărîte Leviatanul;
9. să se întunece stelele din amurgul ei,în zădar să aștepte lumina,și să nu mai vadă genele zorilor zilei!
10. Căci n’a închis pîntecele care m’a zămislit,nici n’a ascuns suferința dinaintea ochilor mei.
11. Dece n’am murit în pîntecele mamei mele?Dece nu mi-am dat sufletul la ieșirea din pîntecele ei?