16. A șaptea oară, pe cînd preoții sunau din trîmbițe, Iosua a zis poporului: „Strigați, căci Domnul v’a dat cetatea în mînă!
17. Cetatea să fie dată Domnului spre nimicire, ea și tot ce se află în ea; dar să lăsați cu viață pe curva Rahav și pe toți cei ce vor fi cu ea în casă, pentrucă a ascuns pe solii pe cari-i trimeseserăm noi.
18. Feriți-vă numai de ceeace va fi dat spre nimicire; căci dacă veți lua ceva din ceeace va fi dat spre nimicire, veți face ca tabăra lui Israel să fie dată spre nimicire și o veți nenoroci.
19. Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fer, să fie închinate Domnului, și să intre în vistieria Domnului.“
20. Poporul a scos strigăte, și preoții au sunat din trîmbițe. Cînd a auzit poporul sunetul trîmbiței, a strigat tare, și zidul s’a prăbușit; poporul s’a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mîna pe cetate,
21. și au nimicit-o cu desăvîrșire, trecînd prin ascuțișul săbiei tot ce era în cetate, bărbați și femei, copii și bătrîni, pînă la boi, oi și măgari.
22. Iosua a zis celor doi bărbați cari iscodiseră țara: „Intrați în casa curvei, și scoateți din ea pe femeia aceea și pe toți ai ei, cum i-ați jurat.“
23. Tinerii, iscoadele, au intrat și au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pe frații ei, și pe toți ai ei; au scos afară pe toți cei din familia ei, și i-au așezat afară din tabăra lui Israel.