Vechiul Testament

Noul Testament

Ioel 1:7-19 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

7. Mi-a pustiit via; mi-a făcut bucăți smochinul, l-a jupuit de coajă și l-a trîntit jos; mlădițele de viță au ajuns albe!

8. Bocește-te, ca fecioara încinsă cu un sac după bărbatul tinereței ei!

9. Au încetat darurile de mîncare și jertfele de băutură din Casa Domnului; preoții, slujitorii Domnului, jălesc.

10. Cîmpia este pustiită, pămîntul întristat, căci grîul este nimicit, mustul a secat, untdelemnul nu mai este.

11. Înmărmuriți, plugari, văitați-vă, vieri, din pricina grîului și orzului, căci bucatele de pe cîmp sînt pierdute.

12. Via este prăpădită, smochinul este veștejit, rodiul, finicul, mărul, toți pomii de pe cîmp, s’au uscat… Și s’a dus bucuria dela copiii oamenilor!

13. Încingeți-vă, preoți, și plîngeți! Bociți-vă, slujitori ai altarului; veniți și petreceți noaptea îmbrăcați cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au încetat darurile de mîncare și jertfele de băutură din Casa Dumnezeului vostru.

14. Vestiți un post, chemați o adunare de sărbătoare; strîngeți pe bătrîni, pe toți locuitorii țării, în Casa Domnului, Dumnezeului vostru, și strigați către Domnul.

15. „Vai! ce zi!“ Da, ziua Domnului este aproape, vine ca o pustiire dela Cel Atotputernic.

16. Nu s’a prăpădit hrana supt ochii noștri? Și n’a perit bucuria și veselia din Casa Dumnezeului nostru?

17. S’au uscat semințele supt bulgări; grînarele stau goale, hambarele sînt stricate, căci s’a stricat sămănătura!

18. Cum gem vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi sufăr!

19. Către Tine, Doamne, strig, căci a mîncat focul islazurile pustiei, și para focului a pîrlit toți copacii de pe cîmp!

Citiți capitolul complet Ioel 1