15. Așteptam pacea, și nu vine nimic mai bun; o vreme de vindecare, și iată groaza!“ –
16. „Sforăitul cailor săi se aude dinspre Dan și de vuietul nechezatului lor se cutremură toată țara; vin, mănîncă țara și ce cuprinde ea, cetatea și pe cei ce o locuiesc.“
17. „Căci iată că trimet între voi niște șerpi, niște basilici, împotriva cărora nu este niciun descîntec, și vă vor mușca, zice Domnul.“
18. „Aș vrea să-mi alin durerea; dar mă doare inima în mine.
19. Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr’o țară depărtată.“ „Nu mai este Domnul în Sion?“ „Nu mai este în ea împăratul ei?“ – „Pentru ce M’au mîniat ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?“ –
20. „Secerișul a trecut, vara s’a isprăvit, și noi tot nu sîntem mîntuiți!“ –
21. „Sînt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m’apucă groaza.
22. Nu este nici un leac alinător în Galaad? Nu este niciun doftor acolo? Pentruce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?“ –