3. „Pregătiți scutul și pavăza, și mergeți la luptă;
4. înhămați caii, și încălecați, călăreți; arătați-vă cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!…
5. Ce văd? Li-i frică, dau înapoi; vitejii lor sînt bătuți; fug fără să se mai uite înapoi… Groaza se răspîndește în toate părțile – zice Domnul. –
6. Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miază-noapte, pe malurile Eufratului, se clatină și cad!
7. Cine este acela care înaintează ca Nilul, și ale cărui ape se rostogolesc ca rîurile?
8. Este Egiptul. El se umflă ca Nilul, și apele lui se rostogolesc ca rîurile. El zice: «Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor.
9. Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, cară! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, cari mînuiesc scutul, și cei din Lud, cari mînuiesc și întind arcul!
10. Această zi este a Domnului, Dumnezeului oștirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmașii Săi. Sabia mănîncă, se satură, și se îmbată cu sîngele lor. Căci Domnul, Dumnezeul oștirilor, are o jertfă în țara dela miază-noapte, pe malurile Eufratului.
11. Suie-te în Galaad, și adu leac alinător, fecioară, fiica Egiptului! Degeaba întrebuințezi atîtea leacuri, căci nu este vindecare pentru tine!
12. Neamurile aud rușinea ta, și este plin pămîntul de strigătele tale; căci războinicii se poticnesc unul de altul, cad cu toții laolaltă.“