14. Nu va rămînea și nu va scăpa niciunul din rămășițele lui Iuda, cari au venit să locuiască pentru o vreme în țara Egiptului, cu gînd să se întoarcă iarăș în țara lui Iuda, unde doresc să se întoarcă iarăș să se așeze: nu se vor mai întoarce decît vreo cîțiva, cari vor scăpa!“
15. Toți bărbații, cari știau că nevestele lor aduceau tămîie altor dumnezei, toate femeile cari se aflau acolo în mare număr, și tot poporul care locuia în țara Egiptului, la Patros, au răspuns așa lui Ieremia:
16. „Nu te vom asculta în nimic din cele ce ne-ai spus în Numele Domnului.
17. Ci voim să facem cum am spus cu gura noastră, și anume: să aducem tămîie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură, cum am făcut, noi și părinții noștri, împărații noștri și căpeteniile noastre, în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului. Atunci aveam pîne de ne săturam, eram fericiți, și nu treceam prin nici o nenorocire!
18. Dar, de cînd am încetat să aducem tămîie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură, am dus lipsă de toate, și am fost nimiciți de sabie și de foamete…“
19. „De altfel, cînd aducem tămîie împărătesei cerului și-i turnăm jertfe de băutură, oare fără voia bărbaților noștri îi pregătim noi turte ca s’o cinstim făcîndu-i chipul, și-i aducem jertfe de băutură?“
20. Ieremia a zis atunci întregului popor, bărbaților, femeilor și tuturor celor ce-i dăduseră răspunsul acesta: