1. „El zice: «Cînd se desparte un bărbat de nevastă-sa, pe care o părăsește, și ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce bărbatul acesta la ea? N’ar fi chiar și țara aceea spurcată? și tu, ai curvit cu mulți ibovnici, și să te întorci iarăș la Mine? – zice Domnul.“ –
2. „Ridică-ți ochii spre înălțimi, și privește: unde n’ai curvit? Te țineai la drumuri, ca Arabul în pustie, și ai spurcat țara prin curviile tale și cu răutatea ta!
3. Măcar că ploile au fost oprite, și ploaia de primăvară a lipsit, totuș tu ți-ai păstrat fruntea de curvă, și n’ai vrut să ai rușine!
4. Acum, nu-i așa? strigi la Mine: «Tată! Tu ai fost Prietenul tinereții mele!»
5. Își va ținea El mînia pe vecie? «O va păstra El totdeuna?» Iată, așa ai vorbit, și totuș ai făcut lucruri nelegiuite, cît ai putut!“
6. „Domnul mi-a zis, pe vremea împăratului Iosia: «Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S’a dus pe orice munte înalt și supt orice copac verde, și a curvit acolo.
7. Eu ziceam că dupăce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine. Dar nu s’a întors. Și sora ei, vicleana Iuda, a fost martoră la aceasta.
8. Și cu toate că a văzut că M’am despărțit de necredincioasa Israel, din pricina tuturor preacurviilor ei, și i-am dat cartea ei de despărțenie, totuș soru-sa, vicleana Iuda, nu s’a temut, ci s’a dus să curvească la fel.
9. Și astfel, prin necurăția ei strigătoare, Israel a spurcat țara, a preacurvit cu piatra și lemnul.
10. Cu toate acestea, vicleana Iuda, sora ei, nu s’a întors la Mine din toată inima ei, ci cu prefăcătorie, zice Domnul.“