23. «Cum poți să zici: «Nu m’am spurcat, și nu m’am dus după Baali?» Privește-ți urma pașilor în vale, și vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers și care bați drumurile și le încrucișezi!
24. Măgăriță sălbatică, deprinsă cu pustia, care gîfăie în aprinderea patimei ei, cine o va împiedeca să-și facă pofta? Toți cei ce o caută n’au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei.
25. Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ți usca gîtlejul de sete! Dar tu zici: «Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, și vreau să merg după ei.»
26. Cum rămîne uluit un hoț cînd este prins, așa de uluiți vor rămînea cei din casa lui Israel, ei, împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și proorocii lor.
27. Ei zic lemnului: «Tu ești tatăl meu!» Și pietrei: «Tu mi-ai dat viața!» Căci ei Îmi întorc spatele și nu se uită la Mine. Dar cînd sînt în nenorocire, zic: «Scoală-Te și scapă-ne!»
28. Unde sînt dumnezeii tăi, pe cari ți i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci cîte cetăți ai, atîția dumnezei ai, Iuda!»
29. «Pentruce vă certați cu Mine? Toți Mi-ați fost necredincioși, zice Domnul.» –
30. «Degeaba v’am lovit copiii; n’au luat seama la certare; sabia voastră a mîncat pe proorocii voștri, ca un leu nimicitor.
31. O, neam rău de oameni, uitați-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice: «Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o țară plină de întunerec besnă? Pentruce zice atunci poporul Meu: «Sîntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?»
32. Își uită fata podoabele, sau mireasa brîul? Dar poporul Meu M’a uitat de zile fără număr.
33. Ce bine știi să-ți întocmești căile cînd este vorba să cauți ce iubești! Chiar și la nelegiuire te deprinzi.
34. Pînă și pe poalele hainei tale se află sîngele sărmanilor nevinovați, pe cari nu i-ai prins făcînd nicio spargere.
35. Și cu toate acestea, tu zici: «Da, sînt nevinovat! Să se întoarcă acum mînia Lui dela mine!» Iată, Mă voi certa cu tine, pentrucă zici: «N’am păcătuit!»
36. Pentruce atîta grabă ca să-ți schimbi drumul? Din Egipt îți va veni rușinea, cum ți-a venit și din Asiria!
37. Tot deacolo vei ieși, cu mîinile pe cap; căci Domnul leapădă pe aceia în cari te încrezi, și nu vei izbuti cu ei.“