14. Îi voi sfărîma pe unii de alții, pe părinți și pe fii laolaltă, zice Domnul. «Nu-i voi cruța, nu voi avea milă de ei, nu Mă voi îndura de ei, nimic nu Mă va împedeca să-i nimicesc.“
15. „Ascultați și luați aminte! Nu fiți mîndri, căci Domnul vorbește!
16. Dați slavă Domnului, Dumnezeului vostru, pînă nu vine întunerecul, pînă nu vi se lovesc picioarele de munții nopții! Veți aștepta lumina, dar El o va preface în umbra morții, și o va preface în negură adîncă.
17. Iar dacă nu vreți să ascultați, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrămi, pentrucă turma Domnului va fi dusă în robie.
18. Spune împăratului și împărătesei: «Ședeți pe pămînt! Căci v’a căzut de pe cap cununa împărărtească ce vă slujea ca podoabă.“
19. „Cetățile dela miazăzi sînt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie, da, în întregime este dus în robie.“
20. „Ridică-ți ochii și privește pe ceice vin dela miazănoapte. Unde este turma care-ți fusese dată, turma de care erai așa de mîndru?
21. Ce vei zice cînd va pune mai mari peste tine pe străinii aceia pe cari i-ai obicinuit să-ți fie prieteni de aproape? Nu te vor apuca durerile, cum apucă pe o femeie la naștere?
22. Și dacă vei zice în inima ta: «Pentruce mi se întîmplă lucrul acesta?“ – „Din pricina mulțimii nelegiuirilor tale, ți s’au ridicat poalele hainelor, și ți se dezgolesc călcîile cu sila.
23. Poate un Etiopian să-și schimbe pielea, sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, cari sînteți deprinși să faceți răul?
24. De aceea, îi voi risipi, ca pleava luată de vîntul pustiei.