Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3

Vechiul Testament

Noul Testament

Habacuc 1 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Proorocia descoperită proorocului Habacuc.

2. Pînă cînd voi striga către Tine, Doamne, fără s’asculți? Pînă cînd mă voi tîngui Ție, fără să dai ajutor?

3. Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea, și Te uiți la nedreptate? Asuprirea și sîlnicia se fac supt ochii mei, se nasc certuri, și se stîrnește gîlceavă.

4. Deaceea legea este fără putere, și dreptatea nu se vede, căci cel rău biruiește pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăți nedrepte. –

5. Aruncați-vă ochii printre neamuri, și priviți, uimiți-vă, și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare, pe care n’ați crede-o dacă v’ar povesti-o cineva!

6. Iată, voi ridica pe Haldei, popor turbat și iute, care străbate întinderi mari de țări, ca să pună mîna pe locuințe cari nu sînt ale lui.

7. El este grozav și înfricoșat; numai din el însuș îi iese dreptul și mărirea lui.

8. Caii lui sînt mai iuți decît leoparzii, mai sprinteni decît lupii de seară, și călăreții lui înaintează în galop de departe, sboară ca vulturul care se repede asupra prăzii.

9. Tot poporul acesta vine numai ca să jăfuiască; privirile lui lacome caută înainte, și strînge prinși de război ca nisipul.

10. Își bate joc de împărați, și voivozii sînt o nimica pentru el, rîde de toate întăriturile, căci grămădește pămînt, și le ia.

11. Apoi aprinderea i se îndoiește, întrece măsura și se face vinovat, căci puterea lui o ia ca dumnezeu al lui!

12. Doamne, nu ești Tu din vecinicie, Dumnezeul meu, Sfîntul meu? Nu vom muri! Doamne, Tu ai ridicat pe poporul acesta ca să-Ți împlinești judecățile Tale; Tu, Stînca mea, l-ai ridicat ca să dai prin el pedepsele Tale!

13. Ochii Tăi sînt așa de curați că nu pot să vadă răul, și nu poți să privești nelegiuirea! Cum ai putea privi Tu pe cei mișei, și să taci, cînd cel rău mănîncă pe cel mai neprihănit decît el?

14. Vei face Tu omului ca peștilor mării, ca tîrîtoarei, care n’are stăpîn?

15. El îi scoate pe toți cu undița, îi trage în mreaja sa, îi strînge în năvodul său. Deaceea se bucură și se veselește.

16. De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămîie năvodului său; căci lor le datorește partea lui cea grasă și bucatele lui gustoase!

17. Pentru aceasta își va goli el într’una mreaja, și va înjunghia fără milă pe neamuri?