2. A mai născut și pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar.
3. După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului.
4. Abel a adus și el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel și spre jertfa lui;
5. dar spre Cain și spre jertfa lui, n’a privit cu plăcere. Cain s’a mîniat foarte tare, și i s’a posomorît fața.
6. Și Domnul a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai mîniat, și pentru ce ți s’a posomorît fața?
7. Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpînești.“
8. Însă Cain a zis fratelui său Abel: „Haidem să ieșim la cîmp.“ Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s’a ridicat împotriva fratelui său Abel, și l-a omorît.
9. Domnul a zis lui Cain: „Unde este fratele tău Abel?“ El a răspuns: „Nu știu. Sînt eu păzitorul fratelui meu?“
10. Și Dumnezeu a zis: „Ce ai făcut? Glasul sîngelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine.
11. Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gura ca să primească din mîna ta sîngele fratelui tău!
12. Cînd vei lucra pămîntul, să nu-ți mai dea bogăția lui. Pribeag și fugar să fii pe pămînt.“
13. Cain a zis Domnului: „Pedeapsa mea e prea mare ca s’o pot suferi.
14. Iată că Tu mă izgonești azi de pe fața pămîntului; eu voi trebui să mă ascund de Fața Ta, și să fiu pribeag și fugar pe pămînt; și oricine mă va găsi, mă va omorî.“