2. Iacov s’a uitat și la fața lui Laban; și iată că ea nu mai era ca înainte.
3. Atunci Domnul a zis lui Iacov: „Întoarce-te în țara părinților tăi și în locul tău de naștere; și Eu voi fi cu tine.“
4. Iacov a trimes de a chemat pe Rahela și pe Lea, la cîmp la turma lui.
5. El le-a zis: „După fața tatălui vostru, văd bine că el nu mai este ca înainte; dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.
6. Voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea.
7. Și tatăl vostru m’a înșelat: de zece ori mi-a schimbat simbria; dar Dumnezeu nu i-a îngăduit să mă păgubească.
8. Ci cînd zicea el: „Mieii pestriți să fie simbria ta,“ toate oile făceau miei pestriți. Și cînd zicea: „Mieii bălțați să fie simbria ta,“ toate oile făceau miei bălțați.
9. Dumnezeu a luat astfel toată turma tatălui vostru, și mi-a dat-o mie.
10. Pe vremea cînd se înferbîntau oile, eu am ridicat ochii, și am văzut în vis că țapii și berbecii cari săreau pe capre și pe oi, erau bălțați, pestriți și seini.
11. Și Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: „Iacove!“ „Iată-mă“, am răspuns eu.
12. El a zis: „Ridică ochii, și privește: toți țapii și berbecii, cari sar pe capre și pe oi, sînt bălțați, pestriți și seini; căci am văzut tot ce ți-a făcut Laban.
13. Eu sînt Dumnezeul din Betel, unde ai uns un stîlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruință. Acum, scoală-te, ieși din țara aceasta, și întoarce-te în țara ta de naștere.“
14. Rahela și Lea au răspuns, și i-au zis: „Mai avem noi oare parte și moștenire în casa tatălui nostru?
15. Nu sîntem noi oare privite de el ca niște străine, fiindcă ne-a vîndut, și ne-a mîncat și banii?