10. Iată ziua! Iată-o că vine! Îți vine rîndul! Înflorește toiagul, odrăslește mîndria!
11. Sîlnicia s’a înălțat, ca să slujească de toaiag răutății; nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu-i bocește!
12. Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mîhnească vînzătorul! Căci izbucnește mînia împotriva întregei lor mulțimi.
13. Nu, vînzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vîndut, chiar dacă ar mai fi printre cei vii; căci proorocia împotriva întregei lor mulțimi nu va fi schimbată, și din pricina nelegiuirii lui niciunul nu-și va păstra viața.
14. Sună trîmbița, totul este gata, dar nimeni nu merge la luptă; căci urgia Mea izbucnește împotriva întregei lor mulțimi.»
15. Afară bîntuie sabia, în casă ciuma și foametea! Cine este la cîmp va muri de sabie, iar cine este în cetate va fi mîncat de foamete și ciumă.
16. Fugarii lor, cînd scapă, stau pe munți, ca niște porumbei ai văilor, văitîndu-se toți, fiecare de nelegiuirea lui.
17. Mînile tuturor au slăbit, și genunchii tuturor se topesc ca apa.
18. Se încing cu saci, și-i apucă groaza. Toate fețele sînt acoperite de rușine, și toate capetele sînt rase.
19. Își vor arunca argintul pe ulițe, și aurul lor le va fi o scîrbă. Argintul sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua urgiei Domnului; nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele; căci el i-a aruncat în nelegiuirea lor.
20. Se făleau cu podoaba lor măreață, și cu ea au făcut icoanele urîciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scîrbă pentru ei.
21. O voi da de jaf în mînile străinilor, și ca pradă nelegiuiților pămîntului ca s’o pîngărească.
22. Îmi voi întoarce fața dela ei, și Mi se va pîngări Locașul Meu cel sfînt;da, prădătorii vor pătrunde în el, și-l vor pîngări.