18. Rămășița din lungime, de lîngă partea sfîntă, zece mii la răsărit și zece mii la apus, alături de partea sfîntă, va da veniturile rînduite pentru întreținerea lucrătorilor cetății.
19. Lucrătorii cetății vor fi luați din toate semințiile lui Israel.
20. Toată partea sfîntă va fi de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și douăzeci și cinci de mii în lat; și va alcătui un patrat împreună cu partea pe care o veți deosebi din ea ca moșie a cetății.
21. Partea care va rămînea va fi a domnitorului, de amîndouă laturile părții sfinte și moșiei cetății, în dreptul celor douăzeci și cinci de mii de coți ai părții sfinte lîngă hotarul de răsărit, și la apus în dreptul celor două zeci de mii de coți lîngă hotarul de apus, în dreptul părților semințiilor. Aceasta va fi partea domnitorului. Partea sfîntă însă și sfîntul Locaș al casei vor fi mijloc.
22. Astfel moșia Leviților și moșia cetății va fi în locul părții cuvenite domnitorului, în mijloc; adică ce va fi între hotarul lui Iuda și hotarul lui Beniamin va fi al domnitorului.
23. Iată celelalte seminții. Dela răsărit pînă la apus va fi partea lui Beniamin.
24. Lîngă hotarul lui Beniamin, dela răsărit pînă la apus, partea lui Simeon.
25. Lîngă hotarul lui Simeon, dela răsărit pînă la apus, partea lui Isahar.
26. Lîngă hotarul lui Isahar, dela răsărit pînă la apus, partea lui Zabulon.
27. Lîngă hotarul lui Zabulon, dela răsărit pînă la apus, partea lui Gad.